Eu personal am niste nelamuriri cu aceasta zi de 1 Martie...
Ce este ziua de 1 martie? Ce reprezinta aceasta zi? Ce semnifica aceasta zi? Ce se face in aceasta zi?
La noi,in Moldova,1 Martie e un fel de ziua barbatului...adica,de 1 Martie fetele ofera baietilor martisor,ca apoi,de 8 Martie sa fie randul baietilor sa ofere martisor. Dar,in restul Romaniei(ca sa zic asa...) atat 1 Martie,cat si 8 Martie este ziua femeii...sau...asa cred,pentru ca si de 1 Martie,si de 8 Martie fetele primesc martisor.
Acum stau si ma intreb cum vine asta? De ce in decurs de numai o saptamana sa fie doua sarbatori identice? Unde e rostul? De ce doua? Mie mi se pare aiurea :| Zilele trecute am discutat cu niste amici si mi-au zis ca la ei de fapt 1 Martie este Ziua Mamelor,8 Martie este Ziua Femeii iar 9 Martie,cica, ar fi Ziua Barbatului. Asta m-a bagat si mai tare in ceata...deoarece eu stiam ca Ziua Mamei la noi,in Romania este sarbatorita pe 8 Martie,o data cu Ziua Internationala a Femeii (de fapt sunt sigur ca asa este) iar Ziua Tatalui este sarbatorita pe data de 5 mai. Ziua Barbatului,la noi in Romania,inca nu exista(oficial),nu se sarbatoreste.
Hai ca la noi in Moldova SA PRESUPUNEM ca este 1 Martie un fel de Zi a Barbatului...dar in restul tarii? :| Eu asta nu inteleg,de ce si 1 si 8 ? De ce aceeasi sarbatoare de 2 ori in decurs de 7 zile? O explicatzie ar fi ca, 1 Martie sa fie un fel de Ziua Primaverii...dar asta ar insemna ca,atat femeile cat si barbatzii sa isi ofere unuia altuia martisoare,martisoare ce sa semnifice un nou inceput,o renastere,un inceput mai bun,cu mai multe succese,un inceput care sa vina o data cu primavara. Dar,cum am zis,numai la noi in Moldova am vazut ca fetele sa ofere martisor de 1 martie,deci...aceasta "teorie" a mea cu Ziua Primaverii iese din calcul. Poate cineva,va rog,sa ma lumineze? :)
P.S. A nu se intelege ca am ceva impotriva femeilor,impotriva Zilei Femeilor,sau ca imi este ciuda ca nu exista Ziua Barbatului...in nici un caz...din punctul meu de vedere poate fi Ziua Femeii si in fiecare zi. Tot ce vreau,este sa ma lamuresc...ca nu vad logica,nu vad de ce...:|
Wednesday, 4 March 2009
Thursday, 29 January 2009
Cocalar & Pitipoanca
Am observat ca, in ultimul timp au aparut doua neologisme in vocabularul roman,sau cel putin in vocabularul tineretului. Doua cuvinte ce se pare ca au luat o amploare destul de mare,si care sunt utilizate din ce in ce mai mult si care au din ce in ce mai multi adepti.
Acuma sunt si eu curios,si pe cati am intrebat nimeni nu m-a lamurit...Care imi defineste si mie pls termenul "cocalar" si/sau "piţipoanca"?
Sunt si eu curios pe ce criterii,domenii si/sau puncte de vedere se bazeaza o persoana ce afirma despre altcineva ca este cocalar/piţi? Wtf,e modern sa folosesti cuvintele astea? Asa se zice acum la fata si baiat? Ca,vad poze normale,cu fete normale si vad cate un com" "da,tipic piţi :)))", "Piti originala",etc,etc. sau invers: "uite,cocalar in persoana","cocalar 101%" sau multe alte commenturi de genu' cu aluzie la cocalar/pitzi :|
Chiar as fi curios ce inseamna...mai nou cica exista si comportament de cocalar/piti ,si haine de cocalar/piti ,poze de cocalar/piti ,fata de cocalar/piti ,corp de piţipoanca,freza de cocalar/piţi,etc, ceea ce ma cam induce un eroare :|
Ce ar putea sa insemne acesti doi "termeni" , cum sunt aceste doua categorii de persoane,ce au in plus sau in minus fata de ceilalti? Si mai ales de ce pana acum nu a existat o astfel de triere a persoanelor? :| Sau au ajuns unii prea "smecheri" si prea "bengosi" si acum isi permit sa se uite de sus la ceilaltzi? Nu ca m.ar interesa ce inseamna,pt ca oricum nu folosesc si nu voi folosi astfel de termeni,dar amploarea si utilizarea acestor cuvinte parca ma fac curios...si sa adaug si faptul ca,pe cine am intrebat,nimeni nu mi.a zis,nimeni nu m.a lamurit...desi el/ea utilizeaza cuvintele cu prima ocazie :))
In incheiere,ma poate lamuri si pe mine cineva ce inseamna Cocalar / Pitzipoanca? Cum sunt aceste 2 persoane,prin ce se caracterizeaza,cu ce se deosebesc,si cum iti dai seama ca cineva intra in una din "categorii"? Sa nu mai adaug si faptul ca multi sunt foarte afectati atunci cand le aste adresata o astfel de "caracterizare" ,sau daca li se zice asa. Ba chiar pot spune ca sunt mai afectati decat daca i-ar injura cineva :| :-?? Si iarasi nu am inteles niciodara cine le da lor dreptul sa-i judece si eticheteze sau catalogheze pe ceilalti?
In fine...sper ca acest blog sa ma ajute sa gasesc mai multe raspunsuri,si sa ma lamuresc si eu cu aceste doua cuvinte....
Si pana la urma,dupa cautari si cautari am gasit cu ajutorul lui gogu'(google) doua definitii pentru cocalar...care pana acum cred ca sunt cele mai complete si reusite. Acum nu stiu,nu sunt in masura sa spun daca este sau nu asa,dar,cum am spus,pana acum sunt cele mai bune "variante"...
1. "Termenul de “cocalar” nu exista in DEX. In argou, pe strada, el este aproape sinonim cu kitsch-ul, cu incultura, cu epatarea, toate combinate. Termenul cel mai apropiat de “cocalar” retinut de DEX este toparlan, explicat ca fiind posibila combinatie intre “top” si “marlan”.
De fapt, cocalarul este definit in folclorul urban drept un toparlan mai spalat si cu mai multe pretentii. Cocalarul se imbraca ostentativ, este incaltat cu pantofi cu ciocuri ascutite, poarta mult aur si conduce masini scumpe, de obicei de teren, intr-o maniera absolut unica.
COCĂLÁR, cocălari, s.m. Om care caută prin gunoaie, om murdar, urât mirositor.
COCĂLÁR urat, tiganesc, vulgar."
si
2. "Cocalar, cocalari. s. m. (arg.) Cocalarul este un om deosebit, cu sentimente, pasiuni şi visuri. Din cauza modului în care se îmbracă, vorbeşte şi se comportă, mulţi oameni îl tratează cu lipsă de respect, lehamite sau chiar îl ignoră şi ocolesc. Pentru a înţelege mai bine un cocalar trebuie să-l cunoşti mai întîi: Cocalarul automobilist. Cunoscut în cartier pentru cel mai rezistent scotch de pe farurile maşinii, cocalarul automobilist este o întreagă enciclopedie auto & tuning. Neon, lunetă, lămpi de poziţie albastre, autocolante (BOSS, SONY, 2fast4u, Need4Speed). Transformă orice Oltcit model 1983 în vedeta grătarului de duminică de pe Străuleşti. Deseori în trening, conduce sprijinit de tetiera scaunului din dreapta aruncînd priviri sfidătoare pe sub parasolarul 'sport' (cît jumatate din parbriz). Boxa trebuie să fie boxă şi din ea trebuie să se audă, în funcţie de talentul cocalarului, manea, paraziţii sau house. Cocalarul meloman. Când se întîmplă să nu fie bun cunoscător şi dansator de manele, cocalarul este de partea cealaltă a baricadei. La fel de redus încît să se proclame 'rapper' sau 'rocker', îşi poartă cu demnitate tricoul cu Eminem sau are, evident, un aer superior în hanoracul lui cu Linkin Park. Toţi ăştia se întîlnesc la concertele organizate de primărie şi-şi etalează şlapii, maio-ul, chiloţii aparent neglijent ieşiţi din blugi, numărul de pe tricou sau garderoba nike. Campioana. Cocalarul de sex feminin se intitulează gagică, talentată, versată sau campioană. Ea este, în accepţiunea oricărui gherţoi, fie 'femeia'/'fata' cuiva, fie curvă. Evident că ea se numeşte că e proastă, pentru contrast. Ea este desăvîrşită dacă e îmbrăcată în roz, dacă a participat la Miss Ţăndărei sau dacă are poze de la mare în poziţii din reviste. Îi place sau învaţă să-i placă să danseze. Lasciv e mai bine, pe masă e perfect. Microbistul. Un oagăr senzaţional trebuie să fie şi microbist şi să-i şadă bine în postura de ninja cu fular. El face parte din brigăzi cu nume italieneşti pentru a fi mai puternic decît duşmanul. Sămânţa caldă de floare îl face şi mai puternic. Cocalarul electronic. Cocalarul electronic, aşa cum a fost denumit de trupa aceea pe a cărei muzică dau din buci în do major campioanele şi care compune clişee pentru bagabonţi, îşi duce viaţa pe irc. Deghizat în iubtz3l sau altfel, se bagă în seamă cu dulcika16, Dea}{18 şi fac schimb de poze. Este mai valoros atunci cînd are sait personal (un fel de carte de vizită) cu bine-cunoscutele 'poze cu mine', 'poze cu mine lîngă o maşină tare', 'poze cu mine lîngă o vedetă', deci lol.
cocalar, cocalari, s.n. Persoana in care nu poti avea incredere, neserioasa.
cocalar = termen ce denumeste acele persoane lipsite de etica, neincadrate prin actiunile lor in limitele bunului simt.Se disting in general prin burtile mari , cefe groase si transpirate , lanturi groase atarnate la gat. Preferintele lor muzicale sunt formate din manele si muzica house."
:) Si in final am aflat si semnificatzia cuvantului "pitipoanca" si chiar de la sursa ce "promoveaza" o astfel de prostie,si,citez:
"PIŢIPOANCĂ Tanară bucată feminină, ce intruneşte cel puţin una din urmatoarele condiţii:
* imbrăcăminte provocatoare ce scoate in evidenţă calităţile fizice, eventual sumară, eventual ‘by designer’, cu sau fără logo. moto-ul e: nu contează cum arată, e de firmă.
* aspect ingrijit (coafat, manichiura, machiaj, mireasma imbietoare) spre fals şi plastic. ex: unghii false, extensii de păr, solar, gene false, lentile de contact, tocuri (chiar dacă e in trenul personal in drum spre mare).
* fizic intregit de zambete largi pentru diversi masculi cu potential, o bine-dezvoltata tehnica de flirt adaptata tuturor situatilor, plăcerea supremă fiind să aibă caţi mai mulţi admiratori. in acest fel ea işi reconfirmă statutul de femeie fatală.
* flegmatism fata de restul muritorilor, are impresia că este femeia ideala, orice piţipoancă se declară unică, toti o invidiază in viziunea ei, pentru că ea este perfectă.
* suferă de mania persecuţiei, are mulţi duşmani şi tocmai de asta ii place să se afişeze in diverse ipostaze (considerate de ea sexy) ca să moară duşmanii de ciudă.
* are un gust incredibil de prost la haine, o putem vedea in combinaţii de trening + bijuterii masive de aur
* scopul ei în viaţă este să arate bine.
Dacă apar specimene ce nu se incadrează in această categorie, nu inseamnă că am făcut abatere de la piţipongship, inseamnă că am găsit ceva penibil de remarcat."
Acuma sunt si eu curios,si pe cati am intrebat nimeni nu m-a lamurit...Care imi defineste si mie pls termenul "cocalar" si/sau "piţipoanca"?
Sunt si eu curios pe ce criterii,domenii si/sau puncte de vedere se bazeaza o persoana ce afirma despre altcineva ca este cocalar/piţi? Wtf,e modern sa folosesti cuvintele astea? Asa se zice acum la fata si baiat? Ca,vad poze normale,cu fete normale si vad cate un com" "da,tipic piţi :)))", "Piti originala",etc,etc. sau invers: "uite,cocalar in persoana","cocalar 101%" sau multe alte commenturi de genu' cu aluzie la cocalar/pitzi :|
Chiar as fi curios ce inseamna...mai nou cica exista si comportament de cocalar/piti ,si haine de cocalar/piti ,poze de cocalar/piti ,fata de cocalar/piti ,corp de piţipoanca,freza de cocalar/piţi,etc, ceea ce ma cam induce un eroare :|
Ce ar putea sa insemne acesti doi "termeni" , cum sunt aceste doua categorii de persoane,ce au in plus sau in minus fata de ceilalti? Si mai ales de ce pana acum nu a existat o astfel de triere a persoanelor? :| Sau au ajuns unii prea "smecheri" si prea "bengosi" si acum isi permit sa se uite de sus la ceilaltzi? Nu ca m.ar interesa ce inseamna,pt ca oricum nu folosesc si nu voi folosi astfel de termeni,dar amploarea si utilizarea acestor cuvinte parca ma fac curios...si sa adaug si faptul ca,pe cine am intrebat,nimeni nu mi.a zis,nimeni nu m.a lamurit...desi el/ea utilizeaza cuvintele cu prima ocazie :))
In incheiere,ma poate lamuri si pe mine cineva ce inseamna Cocalar / Pitzipoanca? Cum sunt aceste 2 persoane,prin ce se caracterizeaza,cu ce se deosebesc,si cum iti dai seama ca cineva intra in una din "categorii"? Sa nu mai adaug si faptul ca multi sunt foarte afectati atunci cand le aste adresata o astfel de "caracterizare" ,sau daca li se zice asa. Ba chiar pot spune ca sunt mai afectati decat daca i-ar injura cineva :| :-?? Si iarasi nu am inteles niciodara cine le da lor dreptul sa-i judece si eticheteze sau catalogheze pe ceilalti?
In fine...sper ca acest blog sa ma ajute sa gasesc mai multe raspunsuri,si sa ma lamuresc si eu cu aceste doua cuvinte....
Si pana la urma,dupa cautari si cautari am gasit cu ajutorul lui gogu'(google) doua definitii pentru cocalar...care pana acum cred ca sunt cele mai complete si reusite. Acum nu stiu,nu sunt in masura sa spun daca este sau nu asa,dar,cum am spus,pana acum sunt cele mai bune "variante"...
1. "Termenul de “cocalar” nu exista in DEX. In argou, pe strada, el este aproape sinonim cu kitsch-ul, cu incultura, cu epatarea, toate combinate. Termenul cel mai apropiat de “cocalar” retinut de DEX este toparlan, explicat ca fiind posibila combinatie intre “top” si “marlan”.
De fapt, cocalarul este definit in folclorul urban drept un toparlan mai spalat si cu mai multe pretentii. Cocalarul se imbraca ostentativ, este incaltat cu pantofi cu ciocuri ascutite, poarta mult aur si conduce masini scumpe, de obicei de teren, intr-o maniera absolut unica.
COCĂLÁR, cocălari, s.m. Om care caută prin gunoaie, om murdar, urât mirositor.
COCĂLÁR urat, tiganesc, vulgar."
si
2. "Cocalar, cocalari. s. m. (arg.) Cocalarul este un om deosebit, cu sentimente, pasiuni şi visuri. Din cauza modului în care se îmbracă, vorbeşte şi se comportă, mulţi oameni îl tratează cu lipsă de respect, lehamite sau chiar îl ignoră şi ocolesc. Pentru a înţelege mai bine un cocalar trebuie să-l cunoşti mai întîi: Cocalarul automobilist. Cunoscut în cartier pentru cel mai rezistent scotch de pe farurile maşinii, cocalarul automobilist este o întreagă enciclopedie auto & tuning. Neon, lunetă, lămpi de poziţie albastre, autocolante (BOSS, SONY, 2fast4u, Need4Speed). Transformă orice Oltcit model 1983 în vedeta grătarului de duminică de pe Străuleşti. Deseori în trening, conduce sprijinit de tetiera scaunului din dreapta aruncînd priviri sfidătoare pe sub parasolarul 'sport' (cît jumatate din parbriz). Boxa trebuie să fie boxă şi din ea trebuie să se audă, în funcţie de talentul cocalarului, manea, paraziţii sau house. Cocalarul meloman. Când se întîmplă să nu fie bun cunoscător şi dansator de manele, cocalarul este de partea cealaltă a baricadei. La fel de redus încît să se proclame 'rapper' sau 'rocker', îşi poartă cu demnitate tricoul cu Eminem sau are, evident, un aer superior în hanoracul lui cu Linkin Park. Toţi ăştia se întîlnesc la concertele organizate de primărie şi-şi etalează şlapii, maio-ul, chiloţii aparent neglijent ieşiţi din blugi, numărul de pe tricou sau garderoba nike. Campioana. Cocalarul de sex feminin se intitulează gagică, talentată, versată sau campioană. Ea este, în accepţiunea oricărui gherţoi, fie 'femeia'/'fata' cuiva, fie curvă. Evident că ea se numeşte că e proastă, pentru contrast. Ea este desăvîrşită dacă e îmbrăcată în roz, dacă a participat la Miss Ţăndărei sau dacă are poze de la mare în poziţii din reviste. Îi place sau învaţă să-i placă să danseze. Lasciv e mai bine, pe masă e perfect. Microbistul. Un oagăr senzaţional trebuie să fie şi microbist şi să-i şadă bine în postura de ninja cu fular. El face parte din brigăzi cu nume italieneşti pentru a fi mai puternic decît duşmanul. Sămânţa caldă de floare îl face şi mai puternic. Cocalarul electronic. Cocalarul electronic, aşa cum a fost denumit de trupa aceea pe a cărei muzică dau din buci în do major campioanele şi care compune clişee pentru bagabonţi, îşi duce viaţa pe irc. Deghizat în iubtz3l sau altfel, se bagă în seamă cu dulcika16, Dea}{18 şi fac schimb de poze. Este mai valoros atunci cînd are sait personal (un fel de carte de vizită) cu bine-cunoscutele 'poze cu mine', 'poze cu mine lîngă o maşină tare', 'poze cu mine lîngă o vedetă', deci lol.
cocalar, cocalari, s.n. Persoana in care nu poti avea incredere, neserioasa.
cocalar = termen ce denumeste acele persoane lipsite de etica, neincadrate prin actiunile lor in limitele bunului simt.Se disting in general prin burtile mari , cefe groase si transpirate , lanturi groase atarnate la gat. Preferintele lor muzicale sunt formate din manele si muzica house."
:) Si in final am aflat si semnificatzia cuvantului "pitipoanca" si chiar de la sursa ce "promoveaza" o astfel de prostie,si,citez:
"PIŢIPOANCĂ Tanară bucată feminină, ce intruneşte cel puţin una din urmatoarele condiţii:
* imbrăcăminte provocatoare ce scoate in evidenţă calităţile fizice, eventual sumară, eventual ‘by designer’, cu sau fără logo. moto-ul e: nu contează cum arată, e de firmă.
* aspect ingrijit (coafat, manichiura, machiaj, mireasma imbietoare) spre fals şi plastic. ex: unghii false, extensii de păr, solar, gene false, lentile de contact, tocuri (chiar dacă e in trenul personal in drum spre mare).
* fizic intregit de zambete largi pentru diversi masculi cu potential, o bine-dezvoltata tehnica de flirt adaptata tuturor situatilor, plăcerea supremă fiind să aibă caţi mai mulţi admiratori. in acest fel ea işi reconfirmă statutul de femeie fatală.
* flegmatism fata de restul muritorilor, are impresia că este femeia ideala, orice piţipoancă se declară unică, toti o invidiază in viziunea ei, pentru că ea este perfectă.
* suferă de mania persecuţiei, are mulţi duşmani şi tocmai de asta ii place să se afişeze in diverse ipostaze (considerate de ea sexy) ca să moară duşmanii de ciudă.
* are un gust incredibil de prost la haine, o putem vedea in combinaţii de trening + bijuterii masive de aur
* scopul ei în viaţă este să arate bine.
Dacă apar specimene ce nu se incadrează in această categorie, nu inseamnă că am făcut abatere de la piţipongship, inseamnă că am găsit ceva penibil de remarcat."
Saturday, 10 January 2009
Prieteni imaginari?!?!
Prietenii imaginari...prima data cand aud sa vorbeasca sau sa pomeneasca cineva de ei in realitate. Adica da am vazut in filme,in desene dar am zis ca este o simpla idee,un alt subiect fictiv..nu ma gandeam ca se vorbeste de asa ceva si in realitate sau ca sunt persoane care chiar sa aibe astfel de prieteni. Pana acum nici nu am discutat despre asa ceva sau macar sa ma intreb daca oare chiar exista prieteni imaginari sau sunt de fapt nebuni cei ce sustin existenta lor si bine-nteles cei care au prieteni imaginari....
Hmmmm...se pare ca am chef de filosofeala si de a ma face neinteles :)) Asa ca sa vedem...sa analizam "putin" situatzia.
Cei mai mari intelectuali ai omenirii cand au sustinut un lucru,o idee,o teorie.....lumea de atunci i.a crezut nebuni,au zis ca habar nu au ce vorbesc si ca e absurd,ca e imposibil ceea ce zic ei si ca vorbesc aiureli (si asta pentru ca nimeni nu era in stare sa-i inteleaga,cel putin nimeni de atumci,nimeni din vremea aia) Chiar si Einstein a fost considerat nebun la timpul lui (si daca nu ma insel,inca circula aceasta idee) pentru ca acum sa fie considerat de noi (cei de dupa el,mai "evoluati" cu 130 de ani de la nasterea lui si cu 103 ani de cand a lansat teoria relativitatii) UN GENIU! A fost numit OMUL SECOLULUI,si teoria realativitatzii formulata de el este considerata "cea mai mare descoperire ştiinţifică realizată vreodată"
Fantomele,sunt destule persoane care cred in existenta lor,desi nu au vazut toti una si totusi ei cred in fantome. Oare chiar sa existe fantome?
Se spune ca fantomele sunt suflete care nu si-au gasit linistea,care sunt condamnate sa-si traiasca ultimele clipe ale vietii la infinit,si de asemena nu pot "interveni" in lumea noastra...se crede ca doar acele spirite foarte rele,sau care au avut o moarte groaznica pot sa interfereze cu lumea noastra. Sa fie oare asa? Exista sau nu fantome? Daca nu vezi sau nu intelegi ceva nu inseamna ca nu exista. Sa luam de exemplu vantul...pe care nu-l vezi,dar exista,iti dai seama de existenta lui,esti constient de prezenta lui pentru ca sunt elemente care ii fac marcata prezenta..dar nu inseamna ca toate trebuie "sa-ti dea" atat de multe semne astfel incat sa te impiedici de ele ca sa poti afirma ca exista..
Blestemele,incantatziile,ghicitul,etc,etc...sunt persoane care cred si persoane care nu cred in asa ceva. Cei ce nu cred sustin ca totul este o coincidentza,ca totul are o logica,ca lucrurile au cursul lor,ca lucrurile se intampla asa cum este sa fie,cum a fost "scris" sa fie,sau cum ca lumea e plina de coincidente si unii le mai ghicesc,mai intuiesc ceea ce ar urma,sau pur si simplu presupun ca asa va fi...si daca va fi sa fie asa,daca vei avea parte de un lucru banal, o intamplare mai putin fericita,un accident,etc,etc (asa cum se intampla mai mereu in viata) mintea va face automat legatura cu blestemul,si asta pentru ca tu crezi in el,pentru ca te temi de el,pentru ca in subconstientul tau este deja imprimat ganul ca vei pati ceva...si tocmai asta face ca blestemul sa "existe". daca chiar e blestem sau coincidentza,o simpla intamplare...cine stie cu adevarat?
Magia...magicienii sustin ca au puteri deosebite...puteri pe care de fapt le are orice om,doar ca ei stiu sa le foloseasca,sa le "exploateze"..unii sustin de asemenea ca au puteri supranaturale,puteri cu care s-au nascut si pe care a invatat sa le foloseasca,sa le comtroleze si unii oameni ii cred pe cuvant pentru ca nu isi pot explica cum au facut anumite "lucruri",in timp ce altii sustin ca sunt trucuri si iluzii,ca magia nu exista,ca in spatele fiecarei scamatorii exista o explicatie logica,reala si normala,nimic iesit din comun. Oare chiar exista magia??
Extraterestrii....iarasi multi sustin ca exista,unii sustin chiar ca i-au vazut,ca s-au intalnit cu ei,ca au avut contact cu ei,in timp ce altii sustin ca totul este o "masca" care acopera adevarata fata a proiecteleor si experimentelor ultrasecrete si super confidentiale ale guvernelor si ca aceasta masca poarta numele de OZN (Obiect Zburator Neindentificat) si am scris ce inseamna pentru ca multi cand cineva pomeneste de OZN se gandeste imediat la extraterestri! Un OZN poate fi si o cometa care nu poate fi "identificata" ca cometa si cum nu se stie ce este,atunci este un OZN,un lucru care zboara dar nu este recunoscut sau cunoscut de noi,fie un avion "ultrahiper" modern care pana acum nu a fost vazut de nimeni si nici nu stie "nimeni" de existentza lui,deci nu poate fi identificat ca nimic cunoscut sau vazut vreaodata,deci i se atribuie numele de OZN nu??? Apoi,cand sa zis ca de fapt oznurile acopera proiecte si cercatari strict secrete si de o importanta incomensurabila,atunci cand s-au strecurat niste informatii si au inceput sa ajunga la urechea oamenlior de rand,atunci cand secretul mare incepea sa iasa la iveala,brusc,apar si omuletzii verzi :) Oare chiar sa existe extraterestri,sau......?
Eu personal cred ca trebuie sa nu gandesti normal ca sa afirmi ca noi suntem singuri in Univers,ca doar planeta asta are viata,poate sustine viata...e absurd sa zici asa ceva cand stii ca Universul este infinit si mai ales ca capacitatile noastre de a-l intelege sunt de maxim 1%. Da,sunt sigur ca mai exista viata in tot universul asta,poate chiar si in galaxia noastra,in sistemele solare invecinate noua..si cand spun viata nu spun "oameni verzi". Viata inseamna si un orgaism unicelular,si un virus,si un microb,o bacterie,etc sau cine stie ce inseamna viata pentru "altii",ce este viata pentru "altii"..cert este un lucru,si anume ca suntem prea mici sa intelegem ceva...
Nebunii....de ce sunt ei nebuni? De unde stim noi ca nu e imvers,ca de fapt ei sunt normali si noi suntem nebuni? Pentru cu noi astia "normali" suntem mai multi si zicem ca asa cum vedem noi e "corect" si ca asta e realitatea? Daca adevarata realitate este cea vazuta de ei? Daca de fapt realitatea este alcatuita din mai multe realitati si fiecare din ei vede cate una din ele? Daca realitatea vazuta de noi este doar o iluzie,iluzie ce nu reuseste sa-i pacaleasca pe "nebuni"? Daca noi suntem cei nebuni? Oare din punctul lor de vedere nu noi suntem nebunii? De unde stim noi toate acestea??? Doar presupunem ca asa e "normal" si asa "ar trebui" dar cum e normal si cum trebuie cu adevarat sa fie,cum stau lucrurile cu adevarat nu avem de unde sti,ne este imposibil sa intelegem...puteam doar presupune si afirma sau infirma lucruri,teorii,definitii,dovezi,intamplari,etc,etc. Totul este un mister pe care omul are impresia ca a inceput sa-l desluseasca,a inceput sa-l inteleaga,a inceput sa-l cunoasca... Tot ce exista in lumea noastra despre Univers este strict limitat la cunostintele si capacitatile noastre de a intelege ceva,si aceste capacitati stim ca sunt extrem de reduse la nivel omenirii,ce sa mai zicem de nivelul existentei sau chiar de nivelul universal?
Si acum sa revenim la prietenii imaginari... Daca toate acestea de sus sunt adevarate,se cred a fi adevarate si/sau false,varianta asta cu prietenul imaginar...de ce nu ar fi la fel? De ce sa afirmam ca cineva care are prieteni imaginari e nebun? Ca o astfel de persoana nu e normala? Daca exista astfel de prieteni care te ajuta cand esti singur si doar unii ii pot vedea si intelege?
Daca nu toti avem un prieten imaginar,daca nu toti ne putem explica cum e posibil,daca nu toti...nu inseamna ca nu exista,sau ca nu poate exista prieteni imaginari,nu? Poate sunt oameni care au un dar,un har de a vedea si o altfel de lume,har pe care nu il au ceilalti,sau poate doar sunt nebuni...cine poate zice cine are dreptate? Nimeni! Tocmai de aceea nu cred ca trebuie judecati sau aratati cu degetul cei ce cred in prietenii imaginari,cei ce au prieteni imaginari si mai ales sa nu fie judecati sau considerati nebuni;poate doar diferitzi....
Si apoi,de unde stim ca ei (cei care au) nu sunt superiori celorlaltor persoane care nu au? Superiori datorita acestei "puteri" de a vedea ceea ce altii nu vad si nu percep...de asemenea pot fi inferiori...neadaptandu-se mediului realitatzii si au gasit ca loc de refugiu,imaginatia (mintea,care are o putere inimaginabila si de neinteles,sa nu uitam asta...).
Care sa fie oare adevarul??? Adevarul adevarat este ca nimeni nu stie adevarul ci doar presupune ca stie adevarul...adevar ce nu se stie daca este adevarat,sau este doar adevarul crezut adevarat (unicul adevar,acel adevar drept,acel adevarul pur...)
Si in incheiere....ramane la atitudinea voastra dupa ce ati citit aceste cuvinte,sa consideratzi daca exista,sau nu prieteni imaginari...
P.S. Acesta este commentul (putin editat) lasat de mine la un chestionar... Si am zis sa-l postez ca blog pentru a vedea si parerea vostra despre "preietenii imaginari" intrucat acolo nu era nici o parere. (decat rezultatele chestionarului)
P.S.1 Si nu,eu nu am prieteni imaginari,dar asta nu inseamna ca nu exista,nu inseamna ca sunt in masura sa infirm existenta lor,sa spun ca nu exista. Daca nu am eu si nici nu stiu amici care sa aibe,daca nu cunosc si nu am vb.it cu cineva care sa aibe,nu inseamna ca nu exista. In schimb,pentru a exista ceva,este de ajuns sa crezi,sa crezi in existentza acelui lucru si atunci acel lucru EXISTA....
Hmmmm...se pare ca am chef de filosofeala si de a ma face neinteles :)) Asa ca sa vedem...sa analizam "putin" situatzia.
Cei mai mari intelectuali ai omenirii cand au sustinut un lucru,o idee,o teorie.....lumea de atunci i.a crezut nebuni,au zis ca habar nu au ce vorbesc si ca e absurd,ca e imposibil ceea ce zic ei si ca vorbesc aiureli (si asta pentru ca nimeni nu era in stare sa-i inteleaga,cel putin nimeni de atumci,nimeni din vremea aia) Chiar si Einstein a fost considerat nebun la timpul lui (si daca nu ma insel,inca circula aceasta idee) pentru ca acum sa fie considerat de noi (cei de dupa el,mai "evoluati" cu 130 de ani de la nasterea lui si cu 103 ani de cand a lansat teoria relativitatii) UN GENIU! A fost numit OMUL SECOLULUI,si teoria realativitatzii formulata de el este considerata "cea mai mare descoperire ştiinţifică realizată vreodată"
Fantomele,sunt destule persoane care cred in existenta lor,desi nu au vazut toti una si totusi ei cred in fantome. Oare chiar sa existe fantome?
Se spune ca fantomele sunt suflete care nu si-au gasit linistea,care sunt condamnate sa-si traiasca ultimele clipe ale vietii la infinit,si de asemena nu pot "interveni" in lumea noastra...se crede ca doar acele spirite foarte rele,sau care au avut o moarte groaznica pot sa interfereze cu lumea noastra. Sa fie oare asa? Exista sau nu fantome? Daca nu vezi sau nu intelegi ceva nu inseamna ca nu exista. Sa luam de exemplu vantul...pe care nu-l vezi,dar exista,iti dai seama de existenta lui,esti constient de prezenta lui pentru ca sunt elemente care ii fac marcata prezenta..dar nu inseamna ca toate trebuie "sa-ti dea" atat de multe semne astfel incat sa te impiedici de ele ca sa poti afirma ca exista..
Blestemele,incantatziile,ghicitul,etc,etc...sunt persoane care cred si persoane care nu cred in asa ceva. Cei ce nu cred sustin ca totul este o coincidentza,ca totul are o logica,ca lucrurile au cursul lor,ca lucrurile se intampla asa cum este sa fie,cum a fost "scris" sa fie,sau cum ca lumea e plina de coincidente si unii le mai ghicesc,mai intuiesc ceea ce ar urma,sau pur si simplu presupun ca asa va fi...si daca va fi sa fie asa,daca vei avea parte de un lucru banal, o intamplare mai putin fericita,un accident,etc,etc (asa cum se intampla mai mereu in viata) mintea va face automat legatura cu blestemul,si asta pentru ca tu crezi in el,pentru ca te temi de el,pentru ca in subconstientul tau este deja imprimat ganul ca vei pati ceva...si tocmai asta face ca blestemul sa "existe". daca chiar e blestem sau coincidentza,o simpla intamplare...cine stie cu adevarat?
Magia...magicienii sustin ca au puteri deosebite...puteri pe care de fapt le are orice om,doar ca ei stiu sa le foloseasca,sa le "exploateze"..unii sustin de asemenea ca au puteri supranaturale,puteri cu care s-au nascut si pe care a invatat sa le foloseasca,sa le comtroleze si unii oameni ii cred pe cuvant pentru ca nu isi pot explica cum au facut anumite "lucruri",in timp ce altii sustin ca sunt trucuri si iluzii,ca magia nu exista,ca in spatele fiecarei scamatorii exista o explicatie logica,reala si normala,nimic iesit din comun. Oare chiar exista magia??
Extraterestrii....iarasi multi sustin ca exista,unii sustin chiar ca i-au vazut,ca s-au intalnit cu ei,ca au avut contact cu ei,in timp ce altii sustin ca totul este o "masca" care acopera adevarata fata a proiecteleor si experimentelor ultrasecrete si super confidentiale ale guvernelor si ca aceasta masca poarta numele de OZN (Obiect Zburator Neindentificat) si am scris ce inseamna pentru ca multi cand cineva pomeneste de OZN se gandeste imediat la extraterestri! Un OZN poate fi si o cometa care nu poate fi "identificata" ca cometa si cum nu se stie ce este,atunci este un OZN,un lucru care zboara dar nu este recunoscut sau cunoscut de noi,fie un avion "ultrahiper" modern care pana acum nu a fost vazut de nimeni si nici nu stie "nimeni" de existentza lui,deci nu poate fi identificat ca nimic cunoscut sau vazut vreaodata,deci i se atribuie numele de OZN nu??? Apoi,cand sa zis ca de fapt oznurile acopera proiecte si cercatari strict secrete si de o importanta incomensurabila,atunci cand s-au strecurat niste informatii si au inceput sa ajunga la urechea oamenlior de rand,atunci cand secretul mare incepea sa iasa la iveala,brusc,apar si omuletzii verzi :) Oare chiar sa existe extraterestri,sau......?
Eu personal cred ca trebuie sa nu gandesti normal ca sa afirmi ca noi suntem singuri in Univers,ca doar planeta asta are viata,poate sustine viata...e absurd sa zici asa ceva cand stii ca Universul este infinit si mai ales ca capacitatile noastre de a-l intelege sunt de maxim 1%. Da,sunt sigur ca mai exista viata in tot universul asta,poate chiar si in galaxia noastra,in sistemele solare invecinate noua..si cand spun viata nu spun "oameni verzi". Viata inseamna si un orgaism unicelular,si un virus,si un microb,o bacterie,etc sau cine stie ce inseamna viata pentru "altii",ce este viata pentru "altii"..cert este un lucru,si anume ca suntem prea mici sa intelegem ceva...
Nebunii....de ce sunt ei nebuni? De unde stim noi ca nu e imvers,ca de fapt ei sunt normali si noi suntem nebuni? Pentru cu noi astia "normali" suntem mai multi si zicem ca asa cum vedem noi e "corect" si ca asta e realitatea? Daca adevarata realitate este cea vazuta de ei? Daca de fapt realitatea este alcatuita din mai multe realitati si fiecare din ei vede cate una din ele? Daca realitatea vazuta de noi este doar o iluzie,iluzie ce nu reuseste sa-i pacaleasca pe "nebuni"? Daca noi suntem cei nebuni? Oare din punctul lor de vedere nu noi suntem nebunii? De unde stim noi toate acestea??? Doar presupunem ca asa e "normal" si asa "ar trebui" dar cum e normal si cum trebuie cu adevarat sa fie,cum stau lucrurile cu adevarat nu avem de unde sti,ne este imposibil sa intelegem...puteam doar presupune si afirma sau infirma lucruri,teorii,definitii,dovezi,intamplari,etc,etc. Totul este un mister pe care omul are impresia ca a inceput sa-l desluseasca,a inceput sa-l inteleaga,a inceput sa-l cunoasca... Tot ce exista in lumea noastra despre Univers este strict limitat la cunostintele si capacitatile noastre de a intelege ceva,si aceste capacitati stim ca sunt extrem de reduse la nivel omenirii,ce sa mai zicem de nivelul existentei sau chiar de nivelul universal?
Si acum sa revenim la prietenii imaginari... Daca toate acestea de sus sunt adevarate,se cred a fi adevarate si/sau false,varianta asta cu prietenul imaginar...de ce nu ar fi la fel? De ce sa afirmam ca cineva care are prieteni imaginari e nebun? Ca o astfel de persoana nu e normala? Daca exista astfel de prieteni care te ajuta cand esti singur si doar unii ii pot vedea si intelege?
Daca nu toti avem un prieten imaginar,daca nu toti ne putem explica cum e posibil,daca nu toti...nu inseamna ca nu exista,sau ca nu poate exista prieteni imaginari,nu? Poate sunt oameni care au un dar,un har de a vedea si o altfel de lume,har pe care nu il au ceilalti,sau poate doar sunt nebuni...cine poate zice cine are dreptate? Nimeni! Tocmai de aceea nu cred ca trebuie judecati sau aratati cu degetul cei ce cred in prietenii imaginari,cei ce au prieteni imaginari si mai ales sa nu fie judecati sau considerati nebuni;poate doar diferitzi....
Si apoi,de unde stim ca ei (cei care au) nu sunt superiori celorlaltor persoane care nu au? Superiori datorita acestei "puteri" de a vedea ceea ce altii nu vad si nu percep...de asemenea pot fi inferiori...neadaptandu-se mediului realitatzii si au gasit ca loc de refugiu,imaginatia (mintea,care are o putere inimaginabila si de neinteles,sa nu uitam asta...).
Care sa fie oare adevarul??? Adevarul adevarat este ca nimeni nu stie adevarul ci doar presupune ca stie adevarul...adevar ce nu se stie daca este adevarat,sau este doar adevarul crezut adevarat (unicul adevar,acel adevar drept,acel adevarul pur...)
Si in incheiere....ramane la atitudinea voastra dupa ce ati citit aceste cuvinte,sa consideratzi daca exista,sau nu prieteni imaginari...
P.S. Acesta este commentul (putin editat) lasat de mine la un chestionar... Si am zis sa-l postez ca blog pentru a vedea si parerea vostra despre "preietenii imaginari" intrucat acolo nu era nici o parere. (decat rezultatele chestionarului)
P.S.1 Si nu,eu nu am prieteni imaginari,dar asta nu inseamna ca nu exista,nu inseamna ca sunt in masura sa infirm existenta lor,sa spun ca nu exista. Daca nu am eu si nici nu stiu amici care sa aibe,daca nu cunosc si nu am vb.it cu cineva care sa aibe,nu inseamna ca nu exista. In schimb,pentru a exista ceva,este de ajuns sa crezi,sa crezi in existentza acelui lucru si atunci acel lucru EXISTA....
Wednesday, 19 November 2008
Prietenul...
prieten nu iti este cel ce iti spune mereu ca ai facut bine,prieten nu iti este cel ce mereu te lauda,prieten nu iti este cel ce mereu te ridica in slavi,prieten nu iti este cel ce mereu e de acord cu tine,prieten nu iti este cel ce iti face complimente mereu...prieten iti este cel ce te critica si atentioneaza cand ai gresit,prieten iti este cel ce iti spune in fata si direct,prieten iti este cel ce te ajuta oricand,oricat de greu i-ar fi lui,prieten iti este cel ce se sacrifica pentru tine,prieten iti este cel ce se afla mereu aporoape de tine,indiferent cat de departe ar fi,cel ce atunci cand tie iti este greu lasa "situatia" lui si te ajuta pe tine...
Dar cine mai face asta in ziua de azi cand,cel mai bun prieten se dovedeste a fi cel mai mare dusman al tau.......
Dar cine mai face asta in ziua de azi cand,cel mai bun prieten se dovedeste a fi cel mai mare dusman al tau.......
Thursday, 13 November 2008
Te Iubesc , Iarta-ma , Prietenie , Respect.....
"Te Iubesc","Iarta-ma","Prietenie","Respect"...cele mai importante cuvinte,cele mai valoroase cuvinte pe care le poate cunoaste omul...
Cuvantul este cea mai puternica arma a omului.Cuvantul este cea mai distrugatoare arma a omului.Cuvantul...ceea ce ne doesebeste de celelalte fiinte.Cuvantul...ceea ce ne face cele mai "superioare" vietuitoare.Cuvantul...instrumentul ce nu de multi este stapanit bine,dar toti il folosesc.Cuvantul...ceea ce ne face cele mai joasnice fiinte pentru ca ne folosim de el pentru a obtine absolut orice in loc sa profitam de acest avantaj si sa-l exploatam la maxim pentru binele nostru al tuturor...
Cati nu zic "TE IUBESC" in ziua de azi,ba chiar si dupa o zi "Stii...deja simt ca TE IUBESC!" In ziua de astazi s-a pierdut adevarata semnificatie a acestui cuvant a carui sens,a carei valoare inestimabila nu mai este apreciata asa cum ar trebui... De fapt "omul" din ziua de azi arunca "te iubesc" peste tot,la oricine,la toti,cu o usurinta de neimaginat...nestiind insa ca poate pentru ceilalti acest cuvant inseamna poate mai mult decat crede el. In general este spus pentru a obtine mai usor ceva,pentru a obtine asa zisa incredere si daruire totala,este spus cica pentru "a arata" ca iubesti...nestiind ca dragostea este sentimentul care are cele mai multe moduri de exprimare,de a se arata,de a se demonstra si ca doar simplele cuvinte nu sunt de ajuns (cel putin pentru cei destepti). El (omul) crede ca,cu "Te iubesc" ajunge mai repede in pat,ajunge mai repede sa fie apreciat,ajunge mai repede la inima,ajunge mai repede unde si-a dorit. Ah,si sa nu mai adaug ca spune "Te iubesc" chiar si la 2 persoane in acelasi timp... Unii (majoritatea) se joaca si arunca "Te iubesc" cu prima ocazie,nestiind ca fiecare "Te iubesc" spus aiurea nu face nimic altceva decat ca aceste doua cuvinte sa isi piarda din credinta,din valoare,din adevar,din sens... Sau poate nestiind ce inseamna cu adevarat "Te iubesc" si/sau a iubi confunda atractia fizica cu dragostea...si datorita unor astfel de specimene incapabile,oamenii vor incepe sa creada din ce in ce mai putin in "Te iubesc"....asa cum,in zilele noastre se crede ca dragostea adevarata nu exista,fericirea absoluta nu exista. De unde dragoste si fericire adevarata cand lumea ofera numai ura,invidie,rautate,falsitate...intalnesti peste tot numai oameni cu 10 fetze,afli ca cei mai mari dusmani ii ai printre cei mai buni prieteni,numai oameni meniti sa-ti provoace suferinta...cum sa culegi macar o farama de bunatate de pe un teren ce a fost cultivat cu rautate? Rautate ce a sufocat si sufoca orice firicel mai rasarit de bunatate... Cum sa mai speri intr-o lume care nu iti ofera nici macar posibilitatea de a face un pas fara sa calci intr-o capcana? Dar...sa revin la "Te iubesc" ca am cam deviat. Eu stiam ca spui "Te iubesc" atunci cand simti cu adevarat asta,cand esti sigur de ceea ce simti,ca respectiva/respectivul este de fapt tot ce iti doresti si impartasesti pentru ea/el sentimente pe care nu stii cum sa le transformi in cuvinte,pur si simplu simti ca plutesti cand esti in preajma ei/lui,pur si simplu nimic altceva nu mai conteaza cand esti cu ea/el,pur si simplu te simti cel mai fericit din lume...simti ca tremuri,inima isi mareste ritmul de batai de fiecare data cand o/il vezi,genunchii ti se inmoaie de emotii,visezi cu ochii deschisi ba chiar orice defect al persoanei iubite devine inexistent...atunci,pentru ca nu ai cuvinte sa exprimi toate astea cat mai bine,atunci TREBUIE sa spui "TE IUBESC"...Si abia atunci simti cum parca toate astea au disprut si s-au transformat intr-o vorba,o vorba ce ajunge la inima iubitului/iubitei si o alinta,o incalzeste,uneori o face sa si planga de bucurie...abia atunci iti dai seama cat de puternice,cat de sincere si cat de mult pot valora aceste doua cuvinte "Te Iubesc!" Dar cine sa mai simta asa ceva in ziua noastra,cand totul se bazeaza pe bani,sex si interese? Cine mai are nevoie de dragoste pe cand poti sta cu cineva cu bani,ii zici "Te iubesc" si nu duci lipsa de nimic? Cine mai are nevoie de dragoste cand,poti sa ii zici "Te iubesc" si imediat se culca cu tine (uneori chiar si fara sa fii nevoit sa i le rostesti,doar ii dai de inteles,cik...)? Cine mai are nevoie de dragoste cand,poti sa ii zici "Te iubesc" si ai asigurata o viata usoara fara nici o problema,o cariera buna,etc,etc ?
Sufletul omului fuge si va alerga mereu dupa implinire,cunoastere(adevar) si dragoste... si daca la inceput ii era destul de usor sa-si gaseasca un sens,sa-si atinga implinirea,acum ii este si mai usor (avand din ce in ce mai multe posibilitati,alternative,ajutoare)astfel reusind sa cunoasca destul de multe,si reusind mereu sa isi largeasca mereu vastele cunostiintele (Oricum un lucru este cert,niciodata nu va fi suficient si mereu va alerga,va dori sa stie mai mult,sa cunoasca mai mult,sa inteleaga mai mult,ba chiar sa stie totul)Si totusi...sufletului...nu ia fost niciodata usor sa atinga dragostea...si ii va fi din ce in ce mai greu...si utilizarea inadecvata a acestor doua cuvinte este factorul principal care duce la aceasta departare a sulfetului de a cunoaste dragostea adevarata,utiliziarea lor ca pe "buna ziua" dau aceasta valoare scazuta a cuvintelor "Te Iubesc",valoare pe care cu cat omul merge inainte,cu atat o pierde si mai mult,cu cat merge inainte cu atat se departeaza de ce inseamna ele cu adevarat... Si se ajunge ca cineva sa spuna ,,Te Iubesc,, din toata inima,dar sa nu fie crezut,sa fie tratat ca ceilalti...si atunci,oare,acea persoana cum se va simtzi,ce va zice? "De ce eu? De ce nu ma crede? De ce? Sunt sincer,corect,zic ce simt,nu mi.e teama de ce simt si ce primesc in schimb? Sunt luat peste picior,se profita de mine? Ce rost mai are? De ce sa mai fiu asa? Ca sa plang,ca sa sufar ca un prost/a?" Si uite asa trece si el de partea cealalta,de partea celor ce se joaca cu aceste cuvinte... Putini sunt cei ce raman asa cum sunt,ce raman neschimbati,ce raman neatinsi indiferent de cum sunt tratati,cum sunt vazuti,cum sunt apreciati pt ceea ce simt sau cum se comporta cei pentru care impartasesc aces sentiment..dar numai ei stiu cat sufera,cat ii doare pentru ca sunt....diferiti,pentru ca ei sunt sinceri...sunt cum ar trebui sa fie ceilalti,dar ceilaltzi nu sunt nici pe de parte asa. In ziua de azi esti luat peste picior,esti luat in ras,in batjocora daca esti "diferit" de ei,daca esti romantic,daca doresti sa iubesti cu adevarat,daca nu vrei de la o fata doar sex,daca ....daca nu esti si tu ca ei,adik "a player" in jocul acesta cu dragostea...
Cati au zis "IARTA-MA" din tot sufletul,sau,mai bine zis,cati mai spun "Iarta-ma" din tot sufletul? Acesta este de asemenea aruncat la orice pas,spus cu o simplitate enorma desi ei nu iarta nici macar jumatate...si totusi...de ce spun oamenii "Iarta-ma"? Da,adevarata putere a omului este aceea de a ierta,de a uita,de a sterge cu burutele anumite greseli care au fost facute cu sau fara intentie. Si e un lucru mare sa ierti,sa potzi ierta orice lucru,orice fapt,orice greseala...dar asta implica automat (parerea mea) si cat de sincer e zis acel "Iarta-ma"...si daca e zis macar sa fie zis cu regrete,cu parere de rau,cu capul aplecat si binenteles sa fie zis cu gandul de a nu se mai repeta acea greseala... Dar cati mai zic "Iarta-ma" asa cum ar trebui zis? Cati mai zic "Iarta-ma" pentru ca asta simt,nu pentru a avea beneficii sau mai stiu eu ce castiguri de pe urma lui? De asemenea sunt multi care nu zic deloc "Iarta-ma" ca nah,ei nu se umilesc cerandu-si scuze,nu au nevoie de iertarea nimanui. Dar eu zic ca,o data ce ai gresit,macar "sa te umilesti" zicand "Iarta-ma" merita. Cu toate astea,eu nu consider "Iarta-ma" o umilinta ci o parere de rau,arata regretul pentru greseala facuta si de asemenea arata dorinta de indreptare,de a nu mai gresi.
Si iarasi, valoarea acestui cuvant se indeparteaza de adevarata sa semnificatie...devenind utilizat precum "buna ziua"... Macar,e bine ca inca sunt multi care cred in "Iarta-ma" si asteapta un "Iarta-ma",desi sunt constienti ca poate nu e sincer,sau este spus cu un interes...bine ca mai sunt multi pentru care acest cuvant mai are o semnificatzie si sper,daca nu sa se mareasca numarul acestor persoane (pentru ca cei ce gresesc sunt din ce in ce mai multi),macar sa ramana acelasi pentru ca "Iarta-ma" sa mai valoreze ceva,sa mai insemne ceva...
"PRIETENIE"...si as incepe asta cu o afirmatie: "prieten nu iti este cel ce iti spune mereu ca ai facut bine,prieten nu iti este cel ce mereu te lauda,prieten nu iti este cel ce mereu te ridica in slavi,prieten nu iti este cel ce mereu e de acord cu tine,prieten nu iti este cel ce iti face complimente mereu...prieten iti este cel ce te critica si atentioneaza cand ai gresit,prieten iti este cel ce iti spune in fata si direct,prieten iti este cel ce te ajuta oricand,oricat de greu i-ar fi lui,prieten iti este cel ce se sacrifica pentru tine,prieten iti este cel ce se afla mereu aporoape de tine,indiferent cat de departe ar fi..." Aici,la acest subiect,cred ca ar fi de scris nu numai 3 randuri,nu un blog,nu 100 de blog.uri...de fapt nici toata hartia din lume nu ar ajunge pentru a scrie despre "prietenie" si eu personal cred ca prietenia e mai importanta ca iubirea pentru ca un prieten adevarat nu ar trebui sa te lase niciodata,pe cand iubitul... Si apoi,cand te certzi cu iubitul/a,cu cine vorbesti? Cu prietena/ul,nu? Dar de asemenea prietenia se dovedeste a fi cel mai dificil "sentiment",si uneori cel mai bun prieten se dovedeste a fi cel mai de temut si mare inamic...cred ca ati mai auzit "Apara.ma Doamne de prieteni,ca de dusmani ma apar si singur" si in ziua de azi aceasta zicala parca isi are rostul din ce in ce mai mult...dar sfatul meu este ca,daca ati fost tradati,daca ati fost pacaliti,daca ati fost distrusi..sa nu va lasati,sa nu incetati sa oferiti incredere,sa oferiti sansa si altor persoane sa va devina prieteni,sa oferiti iarasi acest sentiment,desi va fi foarte greu o data ce v-ati ars,dar...incet,incet...oferiti si asa vedeti iar cine merita increderea,prietenia voastra pentru ca veti fi rasplatiti pentru increderea oferita,si oricum,orice ar fi,nevoie de un prieten ai intotdeauna. Dar...AVETI GRIJA,MARE GRIJA!!!
Eu zic ca temelia prieteniei este de fapt increderea,si ca nu exista prietenie fara incredere...automat cand zici prieten se intelege de la sine ca ai incredere in el/ea...dar cu timpul se va ajunge ca prietenia sa nu mai fie asa usor de acordat,iar increderea poate sa nu mai fie oferita deloc si nimanui decat insasi propriei persoane. Asa ca aveti grija si nu va jucati cu focul ca ramaneti fara oxigen...si mai tarziu veti cauta si cea mai mica gura de oxigen,dar nu o veti gasi...si fara oxigen "te sufoci"... Si totusi,de ce sa nu sufocam noi focul (falsa prietenie) si sa lasam oxigenul (speranta) sa ne inconjoare? Caci,de multe ori asta este tot ce ne mai ramane,o speranta,un vis,o dorinta...
"RESPECTUL" este de fapt cheia societatii,motorul societatii...si din fericire inca mai pluteste asa ceva,mai exista respect...desi si acesta tinde spre diminuare,dar mai are mult drum pana sa dispara (zic eu). Practic respectul poate fi considerat si o forma de sustinere a pacii: "respecta-i pe toti,dar nu astepta sa fii respectat". "Respectul" fata de ceilalti nu arata stima sau parerea ta despre o persoana,nu arata politete,nu arata grandetea,nu arata importanta...ci arata respectul tau pentru tine insuti,si,daca te respectzi pe tine,ii vei respecta si pe ceilalti. Si sa nu uitam ca “Respectul” fata de tine insuti este poate cel mai vital lucru pentru un om....si este ,poate,acel avant,acel curaj,acel ajutor de care ai nevoie,acel impuls ce care sa ai nevoie si care te determina (alaturi de increderea in sine) sa faci un pas important in viata,poti sa ajungi sa nu mai ai absolut nimic,dar daca ti-a ramas respectul sa stii ca esti un om mare...
Exista mai multe forme de respect,dar cea mai importanta (zic eu) este fata de parinti...si cred ca daca nu iti respecti nici macar parintii,atunci poti considera ca esti un nimeni,un om egal cu zero,un oridar/a. Degeaba ai respect pentru ceilalti daca nu ai pentru parintzi...si apoi,cum ai putea sa nu respecti persoanele care te iubesc cu adevarat,care iti vor binele,persoanele care te-au crescut,persoanele care ti-au fost alaturi mereu,persoanele care te-au ajutat mereu...persoanele care ti-au daruit viata,care ti-au dat rasuflarea...macar respectul tau il merita pentru toate aceastea,pentru sacrificiile lor,pentru ca ti.au dat nastere si te-au iubit mereu neconditionat,nimic altceva,dar macar respect...
“Respectul” mai este si unul din lucrurile care te vor ajuta mult in viata profesionala,dar nu numai...chiar si pe plan personal,si itzi va da cu siguranta o multime de ocazii,de sanse. Consider ca respectul este esential in formarea,in conturarea unei personalitati...si este diferit,unic si individual de la om la om...de aceea trebuie sa oferim cat mai mult respect,pentru a putea astepta respect si poate a aspira la respect,ba chiar pentru a impune un respect(respectul celorlaltzi fatza de tine,respectul societatzii fatza de tine).
Iarasi, un anumit respect ar trebui sa il avem fatza de persoanele in varsta,cu toate ca uniii abereaza,fie zic lucruri care pe timul lor erau cum erau,unii poate sunt depasiti,unii poate doar se baga in seama,etc,etc...dar macar pentru varsta lor trebuie sa plecam capul si sa tacem...desi nu tinem cont de ce zic eu,nu-i bagam in seama... Sa nu uitam ca la un moment dat asa vom ajunge si noi,si nu cred ca tie iti va convine ca un mucos de 20 de ani sa-ti zica "Mosule,nu ai treaba? Du-te mah acasa ca poate te cauta moartea" sau lucruri de genul asta. Dar repet,din fericire mai exista respect si ma bucur ca pot spune asta.
In incheierea blog.ului ce sa zic decat ca...poate ar mai fi multe de zis,si as fi zis mai multe si poate voi mai completa daca imi vor mai veni idei. Dar am vrut totusi sa fac rezumatul rezumatului la ce se putea zice,si asta pentru a nu plictisi.Totusi cred ca am zis esenta si acum sper sa se intzeleaga ce am vrut sa spun. Iarasi imi cer scuze pentru greselile de ortografie,sau incurcari de litere,etc. dar e tarziu,sunt cam obosit...si am dorit sa.l termin de scris.
Cuvantul este cea mai puternica arma a omului.Cuvantul este cea mai distrugatoare arma a omului.Cuvantul...ceea ce ne doesebeste de celelalte fiinte.Cuvantul...ceea ce ne face cele mai "superioare" vietuitoare.Cuvantul...instrumentul ce nu de multi este stapanit bine,dar toti il folosesc.Cuvantul...ceea ce ne face cele mai joasnice fiinte pentru ca ne folosim de el pentru a obtine absolut orice in loc sa profitam de acest avantaj si sa-l exploatam la maxim pentru binele nostru al tuturor...
Cati nu zic "TE IUBESC" in ziua de azi,ba chiar si dupa o zi "Stii...deja simt ca TE IUBESC!" In ziua de astazi s-a pierdut adevarata semnificatie a acestui cuvant a carui sens,a carei valoare inestimabila nu mai este apreciata asa cum ar trebui... De fapt "omul" din ziua de azi arunca "te iubesc" peste tot,la oricine,la toti,cu o usurinta de neimaginat...nestiind insa ca poate pentru ceilalti acest cuvant inseamna poate mai mult decat crede el. In general este spus pentru a obtine mai usor ceva,pentru a obtine asa zisa incredere si daruire totala,este spus cica pentru "a arata" ca iubesti...nestiind ca dragostea este sentimentul care are cele mai multe moduri de exprimare,de a se arata,de a se demonstra si ca doar simplele cuvinte nu sunt de ajuns (cel putin pentru cei destepti). El (omul) crede ca,cu "Te iubesc" ajunge mai repede in pat,ajunge mai repede sa fie apreciat,ajunge mai repede la inima,ajunge mai repede unde si-a dorit. Ah,si sa nu mai adaug ca spune "Te iubesc" chiar si la 2 persoane in acelasi timp... Unii (majoritatea) se joaca si arunca "Te iubesc" cu prima ocazie,nestiind ca fiecare "Te iubesc" spus aiurea nu face nimic altceva decat ca aceste doua cuvinte sa isi piarda din credinta,din valoare,din adevar,din sens... Sau poate nestiind ce inseamna cu adevarat "Te iubesc" si/sau a iubi confunda atractia fizica cu dragostea...si datorita unor astfel de specimene incapabile,oamenii vor incepe sa creada din ce in ce mai putin in "Te iubesc"....asa cum,in zilele noastre se crede ca dragostea adevarata nu exista,fericirea absoluta nu exista. De unde dragoste si fericire adevarata cand lumea ofera numai ura,invidie,rautate,falsitate...intalnesti peste tot numai oameni cu 10 fetze,afli ca cei mai mari dusmani ii ai printre cei mai buni prieteni,numai oameni meniti sa-ti provoace suferinta...cum sa culegi macar o farama de bunatate de pe un teren ce a fost cultivat cu rautate? Rautate ce a sufocat si sufoca orice firicel mai rasarit de bunatate... Cum sa mai speri intr-o lume care nu iti ofera nici macar posibilitatea de a face un pas fara sa calci intr-o capcana? Dar...sa revin la "Te iubesc" ca am cam deviat. Eu stiam ca spui "Te iubesc" atunci cand simti cu adevarat asta,cand esti sigur de ceea ce simti,ca respectiva/respectivul este de fapt tot ce iti doresti si impartasesti pentru ea/el sentimente pe care nu stii cum sa le transformi in cuvinte,pur si simplu simti ca plutesti cand esti in preajma ei/lui,pur si simplu nimic altceva nu mai conteaza cand esti cu ea/el,pur si simplu te simti cel mai fericit din lume...simti ca tremuri,inima isi mareste ritmul de batai de fiecare data cand o/il vezi,genunchii ti se inmoaie de emotii,visezi cu ochii deschisi ba chiar orice defect al persoanei iubite devine inexistent...atunci,pentru ca nu ai cuvinte sa exprimi toate astea cat mai bine,atunci TREBUIE sa spui "TE IUBESC"...Si abia atunci simti cum parca toate astea au disprut si s-au transformat intr-o vorba,o vorba ce ajunge la inima iubitului/iubitei si o alinta,o incalzeste,uneori o face sa si planga de bucurie...abia atunci iti dai seama cat de puternice,cat de sincere si cat de mult pot valora aceste doua cuvinte "Te Iubesc!" Dar cine sa mai simta asa ceva in ziua noastra,cand totul se bazeaza pe bani,sex si interese? Cine mai are nevoie de dragoste pe cand poti sta cu cineva cu bani,ii zici "Te iubesc" si nu duci lipsa de nimic? Cine mai are nevoie de dragoste cand,poti sa ii zici "Te iubesc" si imediat se culca cu tine (uneori chiar si fara sa fii nevoit sa i le rostesti,doar ii dai de inteles,cik...)? Cine mai are nevoie de dragoste cand,poti sa ii zici "Te iubesc" si ai asigurata o viata usoara fara nici o problema,o cariera buna,etc,etc ?
Sufletul omului fuge si va alerga mereu dupa implinire,cunoastere(adevar) si dragoste... si daca la inceput ii era destul de usor sa-si gaseasca un sens,sa-si atinga implinirea,acum ii este si mai usor (avand din ce in ce mai multe posibilitati,alternative,ajutoare)astfel reusind sa cunoasca destul de multe,si reusind mereu sa isi largeasca mereu vastele cunostiintele (Oricum un lucru este cert,niciodata nu va fi suficient si mereu va alerga,va dori sa stie mai mult,sa cunoasca mai mult,sa inteleaga mai mult,ba chiar sa stie totul)Si totusi...sufletului...nu ia fost niciodata usor sa atinga dragostea...si ii va fi din ce in ce mai greu...si utilizarea inadecvata a acestor doua cuvinte este factorul principal care duce la aceasta departare a sulfetului de a cunoaste dragostea adevarata,utiliziarea lor ca pe "buna ziua" dau aceasta valoare scazuta a cuvintelor "Te Iubesc",valoare pe care cu cat omul merge inainte,cu atat o pierde si mai mult,cu cat merge inainte cu atat se departeaza de ce inseamna ele cu adevarat... Si se ajunge ca cineva sa spuna ,,Te Iubesc,, din toata inima,dar sa nu fie crezut,sa fie tratat ca ceilalti...si atunci,oare,acea persoana cum se va simtzi,ce va zice? "De ce eu? De ce nu ma crede? De ce? Sunt sincer,corect,zic ce simt,nu mi.e teama de ce simt si ce primesc in schimb? Sunt luat peste picior,se profita de mine? Ce rost mai are? De ce sa mai fiu asa? Ca sa plang,ca sa sufar ca un prost/a?" Si uite asa trece si el de partea cealalta,de partea celor ce se joaca cu aceste cuvinte... Putini sunt cei ce raman asa cum sunt,ce raman neschimbati,ce raman neatinsi indiferent de cum sunt tratati,cum sunt vazuti,cum sunt apreciati pt ceea ce simt sau cum se comporta cei pentru care impartasesc aces sentiment..dar numai ei stiu cat sufera,cat ii doare pentru ca sunt....diferiti,pentru ca ei sunt sinceri...sunt cum ar trebui sa fie ceilalti,dar ceilaltzi nu sunt nici pe de parte asa. In ziua de azi esti luat peste picior,esti luat in ras,in batjocora daca esti "diferit" de ei,daca esti romantic,daca doresti sa iubesti cu adevarat,daca nu vrei de la o fata doar sex,daca ....daca nu esti si tu ca ei,adik "a player" in jocul acesta cu dragostea...
Cati au zis "IARTA-MA" din tot sufletul,sau,mai bine zis,cati mai spun "Iarta-ma" din tot sufletul? Acesta este de asemenea aruncat la orice pas,spus cu o simplitate enorma desi ei nu iarta nici macar jumatate...si totusi...de ce spun oamenii "Iarta-ma"? Da,adevarata putere a omului este aceea de a ierta,de a uita,de a sterge cu burutele anumite greseli care au fost facute cu sau fara intentie. Si e un lucru mare sa ierti,sa potzi ierta orice lucru,orice fapt,orice greseala...dar asta implica automat (parerea mea) si cat de sincer e zis acel "Iarta-ma"...si daca e zis macar sa fie zis cu regrete,cu parere de rau,cu capul aplecat si binenteles sa fie zis cu gandul de a nu se mai repeta acea greseala... Dar cati mai zic "Iarta-ma" asa cum ar trebui zis? Cati mai zic "Iarta-ma" pentru ca asta simt,nu pentru a avea beneficii sau mai stiu eu ce castiguri de pe urma lui? De asemenea sunt multi care nu zic deloc "Iarta-ma" ca nah,ei nu se umilesc cerandu-si scuze,nu au nevoie de iertarea nimanui. Dar eu zic ca,o data ce ai gresit,macar "sa te umilesti" zicand "Iarta-ma" merita. Cu toate astea,eu nu consider "Iarta-ma" o umilinta ci o parere de rau,arata regretul pentru greseala facuta si de asemenea arata dorinta de indreptare,de a nu mai gresi.
Si iarasi, valoarea acestui cuvant se indeparteaza de adevarata sa semnificatie...devenind utilizat precum "buna ziua"... Macar,e bine ca inca sunt multi care cred in "Iarta-ma" si asteapta un "Iarta-ma",desi sunt constienti ca poate nu e sincer,sau este spus cu un interes...bine ca mai sunt multi pentru care acest cuvant mai are o semnificatzie si sper,daca nu sa se mareasca numarul acestor persoane (pentru ca cei ce gresesc sunt din ce in ce mai multi),macar sa ramana acelasi pentru ca "Iarta-ma" sa mai valoreze ceva,sa mai insemne ceva...
"PRIETENIE"...si as incepe asta cu o afirmatie: "prieten nu iti este cel ce iti spune mereu ca ai facut bine,prieten nu iti este cel ce mereu te lauda,prieten nu iti este cel ce mereu te ridica in slavi,prieten nu iti este cel ce mereu e de acord cu tine,prieten nu iti este cel ce iti face complimente mereu...prieten iti este cel ce te critica si atentioneaza cand ai gresit,prieten iti este cel ce iti spune in fata si direct,prieten iti este cel ce te ajuta oricand,oricat de greu i-ar fi lui,prieten iti este cel ce se sacrifica pentru tine,prieten iti este cel ce se afla mereu aporoape de tine,indiferent cat de departe ar fi..." Aici,la acest subiect,cred ca ar fi de scris nu numai 3 randuri,nu un blog,nu 100 de blog.uri...de fapt nici toata hartia din lume nu ar ajunge pentru a scrie despre "prietenie" si eu personal cred ca prietenia e mai importanta ca iubirea pentru ca un prieten adevarat nu ar trebui sa te lase niciodata,pe cand iubitul... Si apoi,cand te certzi cu iubitul/a,cu cine vorbesti? Cu prietena/ul,nu? Dar de asemenea prietenia se dovedeste a fi cel mai dificil "sentiment",si uneori cel mai bun prieten se dovedeste a fi cel mai de temut si mare inamic...cred ca ati mai auzit "Apara.ma Doamne de prieteni,ca de dusmani ma apar si singur" si in ziua de azi aceasta zicala parca isi are rostul din ce in ce mai mult...dar sfatul meu este ca,daca ati fost tradati,daca ati fost pacaliti,daca ati fost distrusi..sa nu va lasati,sa nu incetati sa oferiti incredere,sa oferiti sansa si altor persoane sa va devina prieteni,sa oferiti iarasi acest sentiment,desi va fi foarte greu o data ce v-ati ars,dar...incet,incet...oferiti si asa vedeti iar cine merita increderea,prietenia voastra pentru ca veti fi rasplatiti pentru increderea oferita,si oricum,orice ar fi,nevoie de un prieten ai intotdeauna. Dar...AVETI GRIJA,MARE GRIJA!!!
Eu zic ca temelia prieteniei este de fapt increderea,si ca nu exista prietenie fara incredere...automat cand zici prieten se intelege de la sine ca ai incredere in el/ea...dar cu timpul se va ajunge ca prietenia sa nu mai fie asa usor de acordat,iar increderea poate sa nu mai fie oferita deloc si nimanui decat insasi propriei persoane. Asa ca aveti grija si nu va jucati cu focul ca ramaneti fara oxigen...si mai tarziu veti cauta si cea mai mica gura de oxigen,dar nu o veti gasi...si fara oxigen "te sufoci"... Si totusi,de ce sa nu sufocam noi focul (falsa prietenie) si sa lasam oxigenul (speranta) sa ne inconjoare? Caci,de multe ori asta este tot ce ne mai ramane,o speranta,un vis,o dorinta...
"RESPECTUL" este de fapt cheia societatii,motorul societatii...si din fericire inca mai pluteste asa ceva,mai exista respect...desi si acesta tinde spre diminuare,dar mai are mult drum pana sa dispara (zic eu). Practic respectul poate fi considerat si o forma de sustinere a pacii: "respecta-i pe toti,dar nu astepta sa fii respectat". "Respectul" fata de ceilalti nu arata stima sau parerea ta despre o persoana,nu arata politete,nu arata grandetea,nu arata importanta...ci arata respectul tau pentru tine insuti,si,daca te respectzi pe tine,ii vei respecta si pe ceilalti. Si sa nu uitam ca “Respectul” fata de tine insuti este poate cel mai vital lucru pentru un om....si este ,poate,acel avant,acel curaj,acel ajutor de care ai nevoie,acel impuls ce care sa ai nevoie si care te determina (alaturi de increderea in sine) sa faci un pas important in viata,poti sa ajungi sa nu mai ai absolut nimic,dar daca ti-a ramas respectul sa stii ca esti un om mare...
Exista mai multe forme de respect,dar cea mai importanta (zic eu) este fata de parinti...si cred ca daca nu iti respecti nici macar parintii,atunci poti considera ca esti un nimeni,un om egal cu zero,un oridar/a. Degeaba ai respect pentru ceilalti daca nu ai pentru parintzi...si apoi,cum ai putea sa nu respecti persoanele care te iubesc cu adevarat,care iti vor binele,persoanele care te-au crescut,persoanele care ti-au fost alaturi mereu,persoanele care te-au ajutat mereu...persoanele care ti-au daruit viata,care ti-au dat rasuflarea...macar respectul tau il merita pentru toate aceastea,pentru sacrificiile lor,pentru ca ti.au dat nastere si te-au iubit mereu neconditionat,nimic altceva,dar macar respect...
“Respectul” mai este si unul din lucrurile care te vor ajuta mult in viata profesionala,dar nu numai...chiar si pe plan personal,si itzi va da cu siguranta o multime de ocazii,de sanse. Consider ca respectul este esential in formarea,in conturarea unei personalitati...si este diferit,unic si individual de la om la om...de aceea trebuie sa oferim cat mai mult respect,pentru a putea astepta respect si poate a aspira la respect,ba chiar pentru a impune un respect(respectul celorlaltzi fatza de tine,respectul societatzii fatza de tine).
Iarasi, un anumit respect ar trebui sa il avem fatza de persoanele in varsta,cu toate ca uniii abereaza,fie zic lucruri care pe timul lor erau cum erau,unii poate sunt depasiti,unii poate doar se baga in seama,etc,etc...dar macar pentru varsta lor trebuie sa plecam capul si sa tacem...desi nu tinem cont de ce zic eu,nu-i bagam in seama... Sa nu uitam ca la un moment dat asa vom ajunge si noi,si nu cred ca tie iti va convine ca un mucos de 20 de ani sa-ti zica "Mosule,nu ai treaba? Du-te mah acasa ca poate te cauta moartea" sau lucruri de genul asta. Dar repet,din fericire mai exista respect si ma bucur ca pot spune asta.
In incheierea blog.ului ce sa zic decat ca...poate ar mai fi multe de zis,si as fi zis mai multe si poate voi mai completa daca imi vor mai veni idei. Dar am vrut totusi sa fac rezumatul rezumatului la ce se putea zice,si asta pentru a nu plictisi.Totusi cred ca am zis esenta si acum sper sa se intzeleaga ce am vrut sa spun. Iarasi imi cer scuze pentru greselile de ortografie,sau incurcari de litere,etc. dar e tarziu,sunt cam obosit...si am dorit sa.l termin de scris.
Tuesday, 20 May 2008
Noapte Buna...sufletzelul meu....
Noapte Buna sufletelul meu..iti doresc o noapte linistita si frumoasa...asa cum va fi drumul meu catre taramul viselor...drum care il voi strabate pana la Soare,Soare care sa.mi zica ce ai facut tu azi,si sa.l rog ca si maine sa.ti trimita o raza de.a lui care sa te incalzeasca cand ai nevoie,sa.ti lumineze calea cand drumul ti.e umbrit,sa fie cu tine cand te simti singura,sa.ti aduca sperantza,bucurie cand esti trista....si in schimbul acestei raze eu sa.i ofer un gram din puterea mea de a iubi pentru ca el e dependent de cer,dar nu.l iubeste,nu.i face placere sa.si cedeze lumina...si asa cu cate un gram de la mine,poate Soarele va ajunge sa.si cedeze caldura cu placere,din dorintza...poate va ajunge sa iubeasca si el cerul....pt k cerul iubeste Soarele de cand l.a vazut prima data..
Apoi sa ma duc la luna si sa o rog sa.ti vegheze somnul,noaptea si patutul. Dar ce sa.i ofer in schimb? Un gram din fericirea mea,pentru k ea e trista...trista k destinul ei este negru ca noaptea..Luna este trista,este mereu cu "zambetul pe dos" deoarece oamenii o considera simbolul noptii,o considera aducatoare de noaptea...in loc sa fie considerata lumina noptii. Apoi sa ma intorc inapoi in patutul meu...dar pe drum inapoi,un suierit imi sopteste: "in seara aceasta,ce sa fac pentru tine in schimbul gramului de liniste?" Si acel suierit parca trece incet pe langa ureche,k o soapta..acum il si simt cum imi mangaie buzele, vantul asteapta nerabdator raspunsul...eu sa ii zic: "in seara aceasta imi doresc ceea ce mi.am dorit si in celelalte..sa te duci la printesa mea,sa.ti plimbi adierea pe chipul ei ca si cum as mangaia.o eu...gingas,incet si cu dragoste,sa te apropii incet catre urechiuse si sa.i "soptesti incet" vorbele mele dulci si calde care sa se comporte ca un somnifer,un calmant,un drog aducator de zambete...apoi sa.i strabatzi buzitele ca si cum as saruta.o de noapte buna...
Si vantul surprins ca mereu imi doresc acelasi lucru sa ma trimita cu o rafala de.a lui la o stea,o stea oarecare..trista,suparata... Si imediat sa o intreb: "de ce esti trista draga mea? De ce ti.e aproape stingerea?" Ea sa.mi raspunda: "pentru ce sa stralucesc? Pentru ce sa ocup un loc pe cerul asta? Daca nu voi fi niciodata ca Marele Soare?" Eu sa o iau in palmutza: "Da preafrumoasa stea,Soarele e mare ca dimensiune,si atat.Pe cand tu poti fi mare in adevaratul sens al cuvantului,nu vrei asta?" Uite, am sa te rog sa fii Soarele meu,simbolul meu,iti dau un gram din stralucirea mea si te rog ceva..steaua parca incepand sa straluceasca mai tare: "sa fiu Soare..e visul meu,asta mi.am dorit mereu,multzumesc..si cu ce te pot ajuta?" Eu sa.i povestesc de Tine..dupa care el "deci pt tine Ea e Soarele pana la urma,nu eu." Si eu sa.i zic "nu stelutza mea,tu esti Soarele. Pentru mine ea e Universul,fara Ea nu ai fi nici tu Soare,si nici eu muritor.." Si steaua sa zambeasca: "Si ce pot face pentru Univers,pentru motivul existentzei noastre?" eu: "Tu ai puterea de a indeplini dorinte..de aceea te rog cand observi ca Ea se uita pe cer,la tine (pt ca vei ajunge sa fii cea mai mare stea) sa cazi,sa te prabusesti,ca ea astfel sa.si puna o dorintza si sa o indeplinesti indiferent care ar fi aia,chiar daca ar fi sa nu o mai deranjez vre.odata sau sa uit de ea sau...orice. La care steaua confuza: " sa cad...asta ar insemna sa ma sting eu" apoi eu zambind: "Da Soarele meu,dar datorita ei esti asa,esti ceea ce esti,si crede.ma nu vei ramane stinsa decat pentru o perioada limitata de timp,ca apoi sa fii Soare,un Soare adevarat asa cum mereu ai visat. Voi avea eu grija de asta!" Steaua entuziasmata se inaltza sus,sus de tot pentru ca e zi,nu vrea sa fie acoperita de Soare. Si de acolo sa astepte...noaptea ca sa vada minunatul Univers si sa vina momentul in care sa se sacrifice pt Ea...sa mearga sus,sus si sa ma ia cu ea...de bucurie a trecut si de barierile lumilor si a ajuns la ingeri. Si imediat paznicul: "Voi ce cautati aici? Stea,pe tine te intzeleg,esti aproape de noi...dar El? Cum a ajuns pana aici? De ce l-ai adus? Stii k e interzis,ca doar sufletul are voie sa ajunga aici!!! Acest loc este sacru si secret! Pentru ca l-ai adus pe El aici,vei fi aspru pedepsita,ba chiar vei fi "stinsa"!
Steaua...cu lacrimi in ochi le-a povestit tot...eu nu am puterea,parca nu pot deschide gura sa vorbescesc,park imi sunt lipite buzele,nu pot face nimic,sunt parca fara putere,pe o lume a neputintzei... Steaua termina de povestit..dupa care ingerii "intr.adevar sufletul lui,el...se simte ca...si...daca a renuntzat la un gram din stralucirea lui,dak s.a sacrificat pentru existentza Universului macar drept la cuvant sa.i dam,sa vedem ce are de zis."
"Ingerii mei,de la voi pana la Dumnezeu e un pas fie mare,fie mic,fie de melc,fie de iepure...dar pana la Universul meu,pana la Ea este mai putin si de aceea am o rugaminte la voi:sa vorbitzi cu ingerul pazitor,cu ingerul Ei pazitor...si sa-l rugati sa o protejeze,sa o ajute,sa fie alaturi de ea,sa fie cel mai bun,cel mai puternic inger si va primi la sfarsitul meu o parte din suflet,o parte din sufletul meu" Ingerii au ramas uimiti: "Stii ca daca dai o parte din sufletul tau,daca nu ai sufletul complet nu au cum sa ajungi in rai,nu?" Eu sa continui: "Da stiu...iar voua va cer sa lasati steaua,sa o eliberatzi...si in schimb promit ca imi voi dedica sufletul pt bine,voi lupta impotriva raului,ma voi dedica binelui in totalitate si voi suporta,ma voi sacrifica,voi fi precum voi. Si apoi un "inger" in plus nu strica acum,acum cand raul,minciuna,inselaciunea triumfa. O insula a binelui in oceanul raului,o insula ce poate fi descoperita de oricine si care poate adaposti pe oricine."
Ingerii,se gandesc...si spun cu hotarare si putin dezamagiti:" Bine muritorule,iti facem pe plac dar cu o conditie. Daca ai facut un rau,daca te.ai abatut de la calea binelui totul se va sfarsi pentru tine,si sufletul tau nu va mai urca aici sus niciodata,nici macar sa mai fie judecat!" Eu sa zambesc... Ingerii se mira de ce,apoi sa le zic: "Daca pe Pamant sufletul meu,inima mea,motivul meu...este Ea,Ea care reprezinta inocentza,gingasia,puritatatea,curatenia,bunatatea si frumusetea...cum as putea da gres?? E imposibil!" La care ingerii adauga: "Asa sa fie muritorule. Timpul a expirat..." Si sa ma trezesc in pat...ma uit pe fereastra vad o stea stralucitoare,o stea mai mare...care de-odata cade....si cade incet,lasa o urma lunga...parca luandu-si adio sub forma unui zambet ca o paranteza inchisa ")" semn ca dorinta ei nu a fost cum credeam eu,impotriva mea...ci dorinta ei a fost alta...si tousi care a fost dorintza ei?? Numai Universul si Soarele stiu acest secret...
Eu ma intorc pe partea dreapta,iau pernutza in brate...si imi pun o dorinta...acea dorinta a mea este ca steaua ce tocmai a cazut sa renasca ca Soare...asa cum i-am si promis stelei,va inceta sa existe pentru putin,dar pe urma va deveni Soare. Asa cum ea sa sacrificat pentru mine,asa am sacrificat si eu dorintza mea care in mod normal ar fi fost alta. Doar EA stie ce dorintza mi.as fi pus...
Si intr.un tarziu sa adorm...sa merg pe taramul viselor..taram unde Te vad seara de seara,te imbratisez clipa de clipa,te sarut din secunda in secunda,taram in care ma poti iubi,in care sunt cel mai fericit,taram din care parca nu as mai pleca niciodata!!! Desi stiu ca e doar in mintea,in imaginatzia mea totusi sper ca se va implini,ca voi trai aceste sentimene frumoase.
Noapte Buna printesa mea,sa ai un somn lin,pufos si dulce in care sa visezi frumos....noapte buna....si nu uita... 833 4448822337777222 !!!
Apoi sa ma duc la luna si sa o rog sa.ti vegheze somnul,noaptea si patutul. Dar ce sa.i ofer in schimb? Un gram din fericirea mea,pentru k ea e trista...trista k destinul ei este negru ca noaptea..Luna este trista,este mereu cu "zambetul pe dos" deoarece oamenii o considera simbolul noptii,o considera aducatoare de noaptea...in loc sa fie considerata lumina noptii. Apoi sa ma intorc inapoi in patutul meu...dar pe drum inapoi,un suierit imi sopteste: "in seara aceasta,ce sa fac pentru tine in schimbul gramului de liniste?" Si acel suierit parca trece incet pe langa ureche,k o soapta..acum il si simt cum imi mangaie buzele, vantul asteapta nerabdator raspunsul...eu sa ii zic: "in seara aceasta imi doresc ceea ce mi.am dorit si in celelalte..sa te duci la printesa mea,sa.ti plimbi adierea pe chipul ei ca si cum as mangaia.o eu...gingas,incet si cu dragoste,sa te apropii incet catre urechiuse si sa.i "soptesti incet" vorbele mele dulci si calde care sa se comporte ca un somnifer,un calmant,un drog aducator de zambete...apoi sa.i strabatzi buzitele ca si cum as saruta.o de noapte buna...
Si vantul surprins ca mereu imi doresc acelasi lucru sa ma trimita cu o rafala de.a lui la o stea,o stea oarecare..trista,suparata... Si imediat sa o intreb: "de ce esti trista draga mea? De ce ti.e aproape stingerea?" Ea sa.mi raspunda: "pentru ce sa stralucesc? Pentru ce sa ocup un loc pe cerul asta? Daca nu voi fi niciodata ca Marele Soare?" Eu sa o iau in palmutza: "Da preafrumoasa stea,Soarele e mare ca dimensiune,si atat.Pe cand tu poti fi mare in adevaratul sens al cuvantului,nu vrei asta?" Uite, am sa te rog sa fii Soarele meu,simbolul meu,iti dau un gram din stralucirea mea si te rog ceva..steaua parca incepand sa straluceasca mai tare: "sa fiu Soare..e visul meu,asta mi.am dorit mereu,multzumesc..si cu ce te pot ajuta?" Eu sa.i povestesc de Tine..dupa care el "deci pt tine Ea e Soarele pana la urma,nu eu." Si eu sa.i zic "nu stelutza mea,tu esti Soarele. Pentru mine ea e Universul,fara Ea nu ai fi nici tu Soare,si nici eu muritor.." Si steaua sa zambeasca: "Si ce pot face pentru Univers,pentru motivul existentzei noastre?" eu: "Tu ai puterea de a indeplini dorinte..de aceea te rog cand observi ca Ea se uita pe cer,la tine (pt ca vei ajunge sa fii cea mai mare stea) sa cazi,sa te prabusesti,ca ea astfel sa.si puna o dorintza si sa o indeplinesti indiferent care ar fi aia,chiar daca ar fi sa nu o mai deranjez vre.odata sau sa uit de ea sau...orice. La care steaua confuza: " sa cad...asta ar insemna sa ma sting eu" apoi eu zambind: "Da Soarele meu,dar datorita ei esti asa,esti ceea ce esti,si crede.ma nu vei ramane stinsa decat pentru o perioada limitata de timp,ca apoi sa fii Soare,un Soare adevarat asa cum mereu ai visat. Voi avea eu grija de asta!" Steaua entuziasmata se inaltza sus,sus de tot pentru ca e zi,nu vrea sa fie acoperita de Soare. Si de acolo sa astepte...noaptea ca sa vada minunatul Univers si sa vina momentul in care sa se sacrifice pt Ea...sa mearga sus,sus si sa ma ia cu ea...de bucurie a trecut si de barierile lumilor si a ajuns la ingeri. Si imediat paznicul: "Voi ce cautati aici? Stea,pe tine te intzeleg,esti aproape de noi...dar El? Cum a ajuns pana aici? De ce l-ai adus? Stii k e interzis,ca doar sufletul are voie sa ajunga aici!!! Acest loc este sacru si secret! Pentru ca l-ai adus pe El aici,vei fi aspru pedepsita,ba chiar vei fi "stinsa"!
Steaua...cu lacrimi in ochi le-a povestit tot...eu nu am puterea,parca nu pot deschide gura sa vorbescesc,park imi sunt lipite buzele,nu pot face nimic,sunt parca fara putere,pe o lume a neputintzei... Steaua termina de povestit..dupa care ingerii "intr.adevar sufletul lui,el...se simte ca...si...daca a renuntzat la un gram din stralucirea lui,dak s.a sacrificat pentru existentza Universului macar drept la cuvant sa.i dam,sa vedem ce are de zis."
"Ingerii mei,de la voi pana la Dumnezeu e un pas fie mare,fie mic,fie de melc,fie de iepure...dar pana la Universul meu,pana la Ea este mai putin si de aceea am o rugaminte la voi:sa vorbitzi cu ingerul pazitor,cu ingerul Ei pazitor...si sa-l rugati sa o protejeze,sa o ajute,sa fie alaturi de ea,sa fie cel mai bun,cel mai puternic inger si va primi la sfarsitul meu o parte din suflet,o parte din sufletul meu" Ingerii au ramas uimiti: "Stii ca daca dai o parte din sufletul tau,daca nu ai sufletul complet nu au cum sa ajungi in rai,nu?" Eu sa continui: "Da stiu...iar voua va cer sa lasati steaua,sa o eliberatzi...si in schimb promit ca imi voi dedica sufletul pt bine,voi lupta impotriva raului,ma voi dedica binelui in totalitate si voi suporta,ma voi sacrifica,voi fi precum voi. Si apoi un "inger" in plus nu strica acum,acum cand raul,minciuna,inselaciunea triumfa. O insula a binelui in oceanul raului,o insula ce poate fi descoperita de oricine si care poate adaposti pe oricine."
Ingerii,se gandesc...si spun cu hotarare si putin dezamagiti:" Bine muritorule,iti facem pe plac dar cu o conditie. Daca ai facut un rau,daca te.ai abatut de la calea binelui totul se va sfarsi pentru tine,si sufletul tau nu va mai urca aici sus niciodata,nici macar sa mai fie judecat!" Eu sa zambesc... Ingerii se mira de ce,apoi sa le zic: "Daca pe Pamant sufletul meu,inima mea,motivul meu...este Ea,Ea care reprezinta inocentza,gingasia,puritatatea,curatenia,bunatatea si frumusetea...cum as putea da gres?? E imposibil!" La care ingerii adauga: "Asa sa fie muritorule. Timpul a expirat..." Si sa ma trezesc in pat...ma uit pe fereastra vad o stea stralucitoare,o stea mai mare...care de-odata cade....si cade incet,lasa o urma lunga...parca luandu-si adio sub forma unui zambet ca o paranteza inchisa ")" semn ca dorinta ei nu a fost cum credeam eu,impotriva mea...ci dorinta ei a fost alta...si tousi care a fost dorintza ei?? Numai Universul si Soarele stiu acest secret...
Eu ma intorc pe partea dreapta,iau pernutza in brate...si imi pun o dorinta...acea dorinta a mea este ca steaua ce tocmai a cazut sa renasca ca Soare...asa cum i-am si promis stelei,va inceta sa existe pentru putin,dar pe urma va deveni Soare. Asa cum ea sa sacrificat pentru mine,asa am sacrificat si eu dorintza mea care in mod normal ar fi fost alta. Doar EA stie ce dorintza mi.as fi pus...
Si intr.un tarziu sa adorm...sa merg pe taramul viselor..taram unde Te vad seara de seara,te imbratisez clipa de clipa,te sarut din secunda in secunda,taram in care ma poti iubi,in care sunt cel mai fericit,taram din care parca nu as mai pleca niciodata!!! Desi stiu ca e doar in mintea,in imaginatzia mea totusi sper ca se va implini,ca voi trai aceste sentimene frumoase.
Noapte Buna printesa mea,sa ai un somn lin,pufos si dulce in care sa visezi frumos....noapte buna....si nu uita... 833 4448822337777222 !!!
Tuesday, 6 May 2008
O pagina din jurnal...
Nici nu stiu cu ce sa incep,ce sa scriu...sunt confuz...
Aceasta pagina ii este dedicata unei fete minunate,uni ingerash pe nume Laura Maria..
Stiti starea aia aiurea...in care te simti singur...a nimanui...lipsit de orice chef...parca esti pe alta lume,o camera fara peretzi...dar plina de intuneric si umbra....in care nu patrunde nici un fir de lumina....si esti cu ochii deschisi...nu vezi nimic...dar mintea vede...si spera...cu cat se afunda mai mult in nostalgie...cu atat spera mai mult...sa vina cineva....cu o cheie...sa deschida usile intunericului....si sa lumineze totul cu stralucirea,cu lumina ei angelica....si sa incalzeasca negrul rece cu vorbele,cu zambetul ei.Chpul ei sa zdrobeasca orice intuneric din inima ta...si sa.ti aduca mintile la realitate
...dar aceasta asteptare tinde spre infinit...acest moment de lumina este doar un vis...ceea ce ta face si mai trist...
Totusi...de ce iti dedic tie aceasta pagina...nu stiu....de fapt este despre tine...despre...ce insemni...ce ai insemnat si ce vei insemna pentru mine desi nu mai vrei sa auzi de mine...u nu uita,ai mereu locul tau in inima ta...loc ce este asemanator unei gradini de trandafiri...cand vreau sa culeg o amintire frumoasa,un vis...ma inteapa spinul crud si veninos al realitatii...dar trandafirii sunt din ce in ce mai frumosi...si cresc...desi u ai incercat sa.i tai...nu reusesti si nici nu vei reusi. Nu ai nici cea mai mica idee...ce ai insemnat u pentru mine...si inca ce insemni...si totusi,de ce m.am indragostit asa de tine???? Cu ce am gresit? Dar nu regret faptul ca ti.am spus "te iubesc" desi de atunci nu ai mai dat nici un semn de viatza,ai incetatat sa.mi raspunzi la mesaje,la sms-uri,la telefon...ca si cum m.ai ignora...dar oare tu stii ce lupta s.a dat in mine pentru a.ti spune acest "te iubesc"? Noapte de noapte ma macinam,ma gandeam,ma razgandeam...sa.ti spun,sa nu.ti spun... O parte din mine imi zicea sa.ti spun...pentru ca asa ma voi trezi la realitate si nu voi mai visa,nu imi voi mai face sperantze si voi sti exact ceea ce simti prin raspunsul primit.Dar alta parte din mine imi zicea sa nu spun...pentru ca riscam sa te pierd...de tot...si sa continui sa te iubesc in secret...sa ramanem impreuna doar ca amici. Dar cu cat eram mai mult amici...cu atat visam mai mult pentru ca ne intelegeam super...cel putin din punctul meu de vedere. Si pana la urma mi.am luat inima in dinti si ti.am zis,am riscat...si te.am pierdut! :(
Mi.e foarte dor de tine,de entuziasmul pe care il aveam cand ajungeam acasa..nici nu ma descaltam...si prima data aprindeam pc.ul...si intram pe mail...sa vad ce mesaj am de la tine,ce mi.ai raspuns... Si in timp ce il citeam zambeam din tot sufletul,zanmbeam de bucurie...inima dadea sa imi sara din piept sa scrie ea in locul meu...si sa se trimita langa inima ta prin intermediul cuvintelor...mi.e dor ca inima sa.mi fie incalzita de cuvintele tale... Desi poate zici,crezi ca e imposibil sa te iubesc,crede.ma ca stiu ce zic...ma gandeam si inca ma gandesc zilnic la tine..desi inainte o faceam cu zambetul pe buze gandindu.ma...oare ce mi.a raspuns? oare ce mi.a scris azi in mesaj? Eu ce sa.i raspund? Oare ce face acum sufletzelul? Oare stie,simte ca ma gandesc la ea? Stie ca sunt langa ea clipa de clipa??? La toate aceste intrebari gaseam raspuns atunci cand citeam mesajele de la tine...care in timp...au incetat sa mai vina....
De ce ai hotarat sa te distantzezi de mine? De ce nu ai vrut sa ramanem macar amici? Deoarece aveai teama ca ai sa ma faci sa sufar? asta e doar un motiv,un oarecare motiv...oare faptul ca acum nu mai vorbesti cu mine..nu ma face sa sufar? nu imi fac mai mult rau acele cuvinte care nu mai vin? Mai ales dupa ce am zis ca te iubesc...te.ai schimbat...te.ai racit brusc..de ce?? intr.adevar...ai dreptate,inimii nu.i poti porunci...tu esti foarte frumoasa,ai un suflet magic,de aur,un comportament elegant si rafinat...un inger...poti avea pe cine vrei...de ce sa te multumesti cu unul ca mine? De ce sa te multumesti cu tinichea cand poti avea aur? Ai dreptate si tu,si te inteleg...de asta iti respect decizia si imi incalc promisiunea (k am sa fiu mereu langa tine)...de fapt nu mi.o incalc...pentru ca daca tu nu ma vrei,eu nu am ce face... Totusi,din punctul meu de vedere imi tin promisiunea si sunt alaturi de tine zilnic...cu minte la tine,cu sufletul langa tine,vegand sa nu patesti ceva rau...dar u nu stii si nici nu simti astea..
Nici daca imi doream o fata perfecta,nu era ca tine...tu esti visul oricarui baiat...nu esti o fata oarecare....esti...unica...esti speciala...esti amintirea din care ma hranesc cu cate o sperantza ca poate mai este in lume macar inca o fata ca tine..fata care cu care sa ma iubesc....
Vreau sa.ti multumesc Laura....pentru ca mi.ai adus o raza de sperantza ca mai sunt si fete bune...si fete diferite..o sperantza si putere de a cauta in continuare.... Vreau sa.ti multumesc Maria pentru clipele,desi putine,care le.am trait cu tine si m.ai facut sa zambesc,sa ma bucur,sa visez cu ochii deschisi,sa simt cum e sa zbori,sa simt cum e sa te simti implinit....
Vreau sa.ti multumesc Sufletzel pentru ca ai aparut in viatza mea desi acum am inima in lacrimi...lacrimi de sange ce curg precum ceara pe lumanarea ce arde...lacrimi ce imi ingreuneaza inima...inima care inca te asteapta...asteapta sa.i dai lumina...caldura,flacara si sa topesti acele lacrimi de sange...sa le inlocuiesti cu aripi...aripi ce numai tu i le poti oferi.....
Vreau sa iti multumesc pentru ca eisti!!! Esti...mai mult decat o dorintza....mai mult decat un vis frumos...esti mai mult decat as vrea sa am...esti tu....gingasa,sensibila,iubitoare,cu o inima mare,un suflet de aur,un zambet minunat ce ar lumina si cel mai intunecat coltz al umbrei din inima oricui, esti dulce si scumpa...esti ca o fantasma a fericirii ce "bantuie" aceasta lume...fantasma ce pe mine nu ma va bantui,dar ferice de cel caruia ii vei bantui inima....eu iti spun sa nu te schimbi pentru numic in lume....mai ales pentru un baiat....nimeni nu merita aceasta...nimeni nu merita o parte din personalitatea ta care dispare cand faci si cea mai mica schimbare..te rog sa ramii u mereu,sa ramai asa mereu...
Oricum,ti.am zis,pt mine vei fi mereu un ingerash,o fata speciala,o fata unica ce nu.mi va aduce mie fericirea dar care m.a facut parca sa imi doresc sa mai caut jumatatea ca poate...voi gasi...
Ce sa mai zic...la tine nu pot inceta sa nu ma gandesc....si nici nu vreau....si sa stii ca de fiecare data cand o fac...zambesc...zambesc de unul singur...fie zambesc si imi curg si lacrimi....asa cum am facut in seara aia...cand gandindu.ma la tine...am luat pernutza in bratze...am inchis ochisorii...cand i.am deschis...au inceput sa lacrimeze...dar eu zambeam...si ma simteam implinit...ciudat sentimentul...nu plangeam de fericire....dar plangeam si zambeam....si apoi...gingas...obrajorul,care parca oparit de lacrimile fierbinti,l.am pus gingas pe pernutza...mi l.am alintat putin...si apoi am adormit... Dimineatza.....abia am rezistat sa nu.ti dau un sms,un mesaj...orice...dar m.am luptat cu mine insumi...si am rezistat.. Inca o noapte,inca o lupta in inima mea...pana se va termina batalia. Nu stiu...poate timpul,poate,poate el are o solutie,dar nu cred...si poate nici nu vreau...asa sunt eu mai visator,imi place sa sper,sa cred. Stiu,nu fac bine,dar...daca lumea asta nu mai ofera nici o satisfactie...nici o bucurie,nici un lucru bun...macar pot sa visez,sa.mi satisfac macar superficial pofta nebuna de frumos,de bun,de placere,de....fericire.
Mai sunt multe de zis...desi ar fi totusi mult prea putine...si totusi indeajuns...dar nu in masura necesara...
Iti mai multumesc o data pentru tot si pt k m.ai facut sa.mi depasesc limitele,sa ating limite pe care doar o singura fata a mai reusit sa ma faca sa le ating. Cu tine am cunoscut limite mai mari decat credeam ca sunt....si totusi acest lucru m.a facut curios...oare cum era daca ma puteai iubi? daca eram iubiti... In fine..nu ai nici cea mai mica idee ce insemna pentru mine,un cuvant de la tine,un minut petrecut cu tine,o secunda sa am atentia ta.... Totusi,imi pare rau ca nu mi.ai raspuns niciodata la telefon,nu m.ai lasat sa.ti aud si vocea...pe un motiv banal...( eu am insistat zilnic si am incercat,am sperat,imi ziceam in gand,in timp ce suna "raspunde de data asta te rog" sau "enerveaza.te,raspunde si injura.ma,macar sa.ti aud vocea" sau "raspunde,raspunde,raspunde please" sau "poate acum sa hotarat sa.mi raspunda" dar.....speram si ma incurajam degeaba.. As putea zice ca sunt sigur...ca nu vei citi acest blog,nici nu il vei observa. Oricum,eu iti dedic si urmatoarea poezie in care,cum am mai spus:
"inima a scris.o,inima a fost poetul ce mi.a dictat,ce a creat,EA a fost inspiratia,mana a fost mesagerul,inima TA este destinatia...,,
TE IUBESC!
As fi vrut....
As fi vrut...dar a ramas o dorintza,
As fi vrut...dar a ramas un simplu vis...
Vis,poate cel mai arpins,ce aqm e stins
Dorintza...ce...acum provoaca suferintza
As fi vrut...ca tu sa fi spus da
As fi vrut...ca tu sa fii printzesa mea
Sa fi spus da...cu tine sa cunosc fericirea
Sufletzelul meu..cu care sa.mi inving soarta
As fi vrut...ca soarta mea sa fi fost alta
As fi vrut...ca destinul meu sa fie altul
Soarta mea sa nu tinteasca doar tristetea
Destinul meu sa.l ating..incet...ca melcul...
As fi vrut...sa am INIMA ta
Sa am in maini a ta fericire
Cu pretul vietii mele aparata era
Niciodata nu permiteam sa fii suparata
Niciodata sa nu fie trista
Niciodata sa nu planga
Niciodata sa nu fie singura
Niciodata sa nu moara
Daca pe lumea cealalta mergea
Ii dadeam ,,puterea,, de la inima mea
Putere...langa mine sa mai stea
Ii dadeam ,,viatza,, de la inima mea
Viatza...sa se bucure de dragoste
Dragoste ce nu cunostea limite
Dragoste ce toate neplacerile,rautatile le inunda...
Ca un adevarat tsunami tot raul acoperea
Si ramanea doar fericirea...
Fericire ce cu mare placere o culegea
Fericire ce mai puternic ca soarele lumina...
Fericire ce mai puternic ca focul ardea
Fericire ce niciodata nu se termina...
As fi vrut,seara langa TINE sa.mi gasesc linistea
Seara...tu sa fii alinarea mea
Si as mai vrea ca dimineatza...
Tot langa mine sa fie printzesa
Spunandu.ti vorbe dulci sa atipesti
Cu atingeri gingase sa te vrajesc
Linistea numai in ale mele bratze s.o gaseseasti
Sa.ti fac un somn lin si placut,mereu sa reusesc
Sa te trezesc gingas cu un sarut
Cu o atingere firva si inocenta...
Cu o vorba dulce,din suflet spusa...
Sa te trezesc gingas cu un pup
Nu uita,simbolul dragostei mele trandafirul este...
Norocul meu ghinionul este...
Iubirea mea,ingerul meu,motivul meu,tu esti si vei fi...
Nici moartea sa ma desparta de tine,nu va reusi...
Si daca voi muri,
Cenusa voi deveni
De ape voi fi purtat,
Sa ajung in cer ajutat...
Apoi sub forma picaturilor de ploaie,
Sa curg pe tine siroaie...
Sa fiu peste tot trupusorul tau,
Sa il strabat k si qm ar fi al meu,
Sa patrund in al tau sange,
Ca la inima sa pot ajunge...
Si sa ajung la ea,la inima ta,
Sa o umplu q a mea nemuritoare dragoste,
Sa ma asez in coltisorul meu,
Si acolo sa raman mereu...
Sa te protejez de rau,
Sa te ajut cand iti este greu,
Ca sa treci peste toate cu bine,
Eu voi fi mereu..in tine....
As fi vrut...ca soarta mea sa fi fost alta
As fi vrut...ca destinul meu sa fie altul
Soarta mea sa nu tinteasca doar tristetea
Destinul meu sa.l ating..incet...ca melcul...
As fi vrut...ca tu sa fi spus da
As fi vrut...ca tu sa fii printzesa mea
Sa fi spus da...cu tine sa cunosc fericirea
Sufletzelul meu..cu care sa.mi inving soarta
As fi vrut...dar a ramas o dorintza,
As fi vrut...dar a ramas un simplu vis...
Vis,poate cel mai arpins,ce aqm e stins
Dorintza...ce...acum provoaca suferintza...
Aceasta pagina ii este dedicata unei fete minunate,uni ingerash pe nume Laura Maria..
Stiti starea aia aiurea...in care te simti singur...a nimanui...lipsit de orice chef...parca esti pe alta lume,o camera fara peretzi...dar plina de intuneric si umbra....in care nu patrunde nici un fir de lumina....si esti cu ochii deschisi...nu vezi nimic...dar mintea vede...si spera...cu cat se afunda mai mult in nostalgie...cu atat spera mai mult...sa vina cineva....cu o cheie...sa deschida usile intunericului....si sa lumineze totul cu stralucirea,cu lumina ei angelica....si sa incalzeasca negrul rece cu vorbele,cu zambetul ei.Chpul ei sa zdrobeasca orice intuneric din inima ta...si sa.ti aduca mintile la realitate
...dar aceasta asteptare tinde spre infinit...acest moment de lumina este doar un vis...ceea ce ta face si mai trist...
Totusi...de ce iti dedic tie aceasta pagina...nu stiu....de fapt este despre tine...despre...ce insemni...ce ai insemnat si ce vei insemna pentru mine desi nu mai vrei sa auzi de mine...u nu uita,ai mereu locul tau in inima ta...loc ce este asemanator unei gradini de trandafiri...cand vreau sa culeg o amintire frumoasa,un vis...ma inteapa spinul crud si veninos al realitatii...dar trandafirii sunt din ce in ce mai frumosi...si cresc...desi u ai incercat sa.i tai...nu reusesti si nici nu vei reusi. Nu ai nici cea mai mica idee...ce ai insemnat u pentru mine...si inca ce insemni...si totusi,de ce m.am indragostit asa de tine???? Cu ce am gresit? Dar nu regret faptul ca ti.am spus "te iubesc" desi de atunci nu ai mai dat nici un semn de viatza,ai incetatat sa.mi raspunzi la mesaje,la sms-uri,la telefon...ca si cum m.ai ignora...dar oare tu stii ce lupta s.a dat in mine pentru a.ti spune acest "te iubesc"? Noapte de noapte ma macinam,ma gandeam,ma razgandeam...sa.ti spun,sa nu.ti spun... O parte din mine imi zicea sa.ti spun...pentru ca asa ma voi trezi la realitate si nu voi mai visa,nu imi voi mai face sperantze si voi sti exact ceea ce simti prin raspunsul primit.Dar alta parte din mine imi zicea sa nu spun...pentru ca riscam sa te pierd...de tot...si sa continui sa te iubesc in secret...sa ramanem impreuna doar ca amici. Dar cu cat eram mai mult amici...cu atat visam mai mult pentru ca ne intelegeam super...cel putin din punctul meu de vedere. Si pana la urma mi.am luat inima in dinti si ti.am zis,am riscat...si te.am pierdut! :(
Mi.e foarte dor de tine,de entuziasmul pe care il aveam cand ajungeam acasa..nici nu ma descaltam...si prima data aprindeam pc.ul...si intram pe mail...sa vad ce mesaj am de la tine,ce mi.ai raspuns... Si in timp ce il citeam zambeam din tot sufletul,zanmbeam de bucurie...inima dadea sa imi sara din piept sa scrie ea in locul meu...si sa se trimita langa inima ta prin intermediul cuvintelor...mi.e dor ca inima sa.mi fie incalzita de cuvintele tale... Desi poate zici,crezi ca e imposibil sa te iubesc,crede.ma ca stiu ce zic...ma gandeam si inca ma gandesc zilnic la tine..desi inainte o faceam cu zambetul pe buze gandindu.ma...oare ce mi.a raspuns? oare ce mi.a scris azi in mesaj? Eu ce sa.i raspund? Oare ce face acum sufletzelul? Oare stie,simte ca ma gandesc la ea? Stie ca sunt langa ea clipa de clipa??? La toate aceste intrebari gaseam raspuns atunci cand citeam mesajele de la tine...care in timp...au incetat sa mai vina....
De ce ai hotarat sa te distantzezi de mine? De ce nu ai vrut sa ramanem macar amici? Deoarece aveai teama ca ai sa ma faci sa sufar? asta e doar un motiv,un oarecare motiv...oare faptul ca acum nu mai vorbesti cu mine..nu ma face sa sufar? nu imi fac mai mult rau acele cuvinte care nu mai vin? Mai ales dupa ce am zis ca te iubesc...te.ai schimbat...te.ai racit brusc..de ce?? intr.adevar...ai dreptate,inimii nu.i poti porunci...tu esti foarte frumoasa,ai un suflet magic,de aur,un comportament elegant si rafinat...un inger...poti avea pe cine vrei...de ce sa te multumesti cu unul ca mine? De ce sa te multumesti cu tinichea cand poti avea aur? Ai dreptate si tu,si te inteleg...de asta iti respect decizia si imi incalc promisiunea (k am sa fiu mereu langa tine)...de fapt nu mi.o incalc...pentru ca daca tu nu ma vrei,eu nu am ce face... Totusi,din punctul meu de vedere imi tin promisiunea si sunt alaturi de tine zilnic...cu minte la tine,cu sufletul langa tine,vegand sa nu patesti ceva rau...dar u nu stii si nici nu simti astea..
Nici daca imi doream o fata perfecta,nu era ca tine...tu esti visul oricarui baiat...nu esti o fata oarecare....esti...unica...esti speciala...esti amintirea din care ma hranesc cu cate o sperantza ca poate mai este in lume macar inca o fata ca tine..fata care cu care sa ma iubesc....
Vreau sa.ti multumesc Laura....pentru ca mi.ai adus o raza de sperantza ca mai sunt si fete bune...si fete diferite..o sperantza si putere de a cauta in continuare.... Vreau sa.ti multumesc Maria pentru clipele,desi putine,care le.am trait cu tine si m.ai facut sa zambesc,sa ma bucur,sa visez cu ochii deschisi,sa simt cum e sa zbori,sa simt cum e sa te simti implinit....
Vreau sa.ti multumesc Sufletzel pentru ca ai aparut in viatza mea desi acum am inima in lacrimi...lacrimi de sange ce curg precum ceara pe lumanarea ce arde...lacrimi ce imi ingreuneaza inima...inima care inca te asteapta...asteapta sa.i dai lumina...caldura,flacara si sa topesti acele lacrimi de sange...sa le inlocuiesti cu aripi...aripi ce numai tu i le poti oferi.....
Vreau sa iti multumesc pentru ca eisti!!! Esti...mai mult decat o dorintza....mai mult decat un vis frumos...esti mai mult decat as vrea sa am...esti tu....gingasa,sensibila,iubitoare,cu o inima mare,un suflet de aur,un zambet minunat ce ar lumina si cel mai intunecat coltz al umbrei din inima oricui, esti dulce si scumpa...esti ca o fantasma a fericirii ce "bantuie" aceasta lume...fantasma ce pe mine nu ma va bantui,dar ferice de cel caruia ii vei bantui inima....eu iti spun sa nu te schimbi pentru numic in lume....mai ales pentru un baiat....nimeni nu merita aceasta...nimeni nu merita o parte din personalitatea ta care dispare cand faci si cea mai mica schimbare..te rog sa ramii u mereu,sa ramai asa mereu...
Oricum,ti.am zis,pt mine vei fi mereu un ingerash,o fata speciala,o fata unica ce nu.mi va aduce mie fericirea dar care m.a facut parca sa imi doresc sa mai caut jumatatea ca poate...voi gasi...
Ce sa mai zic...la tine nu pot inceta sa nu ma gandesc....si nici nu vreau....si sa stii ca de fiecare data cand o fac...zambesc...zambesc de unul singur...fie zambesc si imi curg si lacrimi....asa cum am facut in seara aia...cand gandindu.ma la tine...am luat pernutza in bratze...am inchis ochisorii...cand i.am deschis...au inceput sa lacrimeze...dar eu zambeam...si ma simteam implinit...ciudat sentimentul...nu plangeam de fericire....dar plangeam si zambeam....si apoi...gingas...obrajorul,care parca oparit de lacrimile fierbinti,l.am pus gingas pe pernutza...mi l.am alintat putin...si apoi am adormit... Dimineatza.....abia am rezistat sa nu.ti dau un sms,un mesaj...orice...dar m.am luptat cu mine insumi...si am rezistat.. Inca o noapte,inca o lupta in inima mea...pana se va termina batalia. Nu stiu...poate timpul,poate,poate el are o solutie,dar nu cred...si poate nici nu vreau...asa sunt eu mai visator,imi place sa sper,sa cred. Stiu,nu fac bine,dar...daca lumea asta nu mai ofera nici o satisfactie...nici o bucurie,nici un lucru bun...macar pot sa visez,sa.mi satisfac macar superficial pofta nebuna de frumos,de bun,de placere,de....fericire.
Mai sunt multe de zis...desi ar fi totusi mult prea putine...si totusi indeajuns...dar nu in masura necesara...
Iti mai multumesc o data pentru tot si pt k m.ai facut sa.mi depasesc limitele,sa ating limite pe care doar o singura fata a mai reusit sa ma faca sa le ating. Cu tine am cunoscut limite mai mari decat credeam ca sunt....si totusi acest lucru m.a facut curios...oare cum era daca ma puteai iubi? daca eram iubiti... In fine..nu ai nici cea mai mica idee ce insemna pentru mine,un cuvant de la tine,un minut petrecut cu tine,o secunda sa am atentia ta.... Totusi,imi pare rau ca nu mi.ai raspuns niciodata la telefon,nu m.ai lasat sa.ti aud si vocea...pe un motiv banal...( eu am insistat zilnic si am incercat,am sperat,imi ziceam in gand,in timp ce suna "raspunde de data asta te rog" sau "enerveaza.te,raspunde si injura.ma,macar sa.ti aud vocea" sau "raspunde,raspunde,raspunde please" sau "poate acum sa hotarat sa.mi raspunda" dar.....speram si ma incurajam degeaba.. As putea zice ca sunt sigur...ca nu vei citi acest blog,nici nu il vei observa. Oricum,eu iti dedic si urmatoarea poezie in care,cum am mai spus:
"inima a scris.o,inima a fost poetul ce mi.a dictat,ce a creat,EA a fost inspiratia,mana a fost mesagerul,inima TA este destinatia...,,
TE IUBESC!
As fi vrut....
As fi vrut...dar a ramas o dorintza,
As fi vrut...dar a ramas un simplu vis...
Vis,poate cel mai arpins,ce aqm e stins
Dorintza...ce...acum provoaca suferintza
As fi vrut...ca tu sa fi spus da
As fi vrut...ca tu sa fii printzesa mea
Sa fi spus da...cu tine sa cunosc fericirea
Sufletzelul meu..cu care sa.mi inving soarta
As fi vrut...ca soarta mea sa fi fost alta
As fi vrut...ca destinul meu sa fie altul
Soarta mea sa nu tinteasca doar tristetea
Destinul meu sa.l ating..incet...ca melcul...
As fi vrut...sa am INIMA ta
Sa am in maini a ta fericire
Cu pretul vietii mele aparata era
Niciodata nu permiteam sa fii suparata
Niciodata sa nu fie trista
Niciodata sa nu planga
Niciodata sa nu fie singura
Niciodata sa nu moara
Daca pe lumea cealalta mergea
Ii dadeam ,,puterea,, de la inima mea
Putere...langa mine sa mai stea
Ii dadeam ,,viatza,, de la inima mea
Viatza...sa se bucure de dragoste
Dragoste ce nu cunostea limite
Dragoste ce toate neplacerile,rautatile le inunda...
Ca un adevarat tsunami tot raul acoperea
Si ramanea doar fericirea...
Fericire ce cu mare placere o culegea
Fericire ce mai puternic ca soarele lumina...
Fericire ce mai puternic ca focul ardea
Fericire ce niciodata nu se termina...
As fi vrut,seara langa TINE sa.mi gasesc linistea
Seara...tu sa fii alinarea mea
Si as mai vrea ca dimineatza...
Tot langa mine sa fie printzesa
Spunandu.ti vorbe dulci sa atipesti
Cu atingeri gingase sa te vrajesc
Linistea numai in ale mele bratze s.o gaseseasti
Sa.ti fac un somn lin si placut,mereu sa reusesc
Sa te trezesc gingas cu un sarut
Cu o atingere firva si inocenta...
Cu o vorba dulce,din suflet spusa...
Sa te trezesc gingas cu un pup
Nu uita,simbolul dragostei mele trandafirul este...
Norocul meu ghinionul este...
Iubirea mea,ingerul meu,motivul meu,tu esti si vei fi...
Nici moartea sa ma desparta de tine,nu va reusi...
Si daca voi muri,
Cenusa voi deveni
De ape voi fi purtat,
Sa ajung in cer ajutat...
Apoi sub forma picaturilor de ploaie,
Sa curg pe tine siroaie...
Sa fiu peste tot trupusorul tau,
Sa il strabat k si qm ar fi al meu,
Sa patrund in al tau sange,
Ca la inima sa pot ajunge...
Si sa ajung la ea,la inima ta,
Sa o umplu q a mea nemuritoare dragoste,
Sa ma asez in coltisorul meu,
Si acolo sa raman mereu...
Sa te protejez de rau,
Sa te ajut cand iti este greu,
Ca sa treci peste toate cu bine,
Eu voi fi mereu..in tine....
As fi vrut...ca soarta mea sa fi fost alta
As fi vrut...ca destinul meu sa fie altul
Soarta mea sa nu tinteasca doar tristetea
Destinul meu sa.l ating..incet...ca melcul...
As fi vrut...ca tu sa fi spus da
As fi vrut...ca tu sa fii printzesa mea
Sa fi spus da...cu tine sa cunosc fericirea
Sufletzelul meu..cu care sa.mi inving soarta
As fi vrut...dar a ramas o dorintza,
As fi vrut...dar a ramas un simplu vis...
Vis,poate cel mai arpins,ce aqm e stins
Dorintza...ce...acum provoaca suferintza...
Subscribe to:
Posts (Atom)